Aproximativ 60 la sută din potențialul pieței jocurilor de noroc din Republica Moldova sunt concentrate în segmentul ilegal. Constatarea a fost făcută de către auditorii Curții de Conturi, care au analizat conformitatea realizării parteneriatelor public-private (PPP) aferente dezvoltării activităților Societății pe Acțiuni „Loteria Națională a Moldovei”, scrie ziarulnational.md.

Mai exact, potențialul pieței interne de jocuri de noroc a Republicii Moldova reprezintă un rulaj anual de cca 12,6 – 16,6 miliarde lei. În același timp, cifra de afaceri a Loteriei Naționale a Moldovei a însumat 7,1 miliarde de lei în 2022.

Auditorii Curții de Conturi au constatat că problema principală constă în lipsa unui mecanism clar și viabil de blocare a site-urilor neautorizate de jocuri de noroc. Acest fapt afectează situația financiară a partenerului public, duce la ratarea unor venituri importante din impozite și taxe, nu asigură transparența și protecția drepturilor consumatorului.

Membrul Curții de Conturi Alexandru Munteanu, a menționat că auditorii au testat, selectiv, accesul la unele site-uri incluse în lista Agenției Servicii Publice (ASP) pentru blocare.

„Conform evaluărilor realizate de echipa de audit, din cele 20 de pagini web testate, dintre cele 1 650 plasate pe pagina web a ASP, ca pagini care urmează a fi blocate, toate aceste 20 de pagini web testate sunt accesibile și pot fi utilizate”, a menționat reprezentantul Curții de Conturi.

La rândul său, potrivit ziarulnational.md, directorul general al Loteriei Naționale a Moldovei (LNM), Vadim Dermenji, a precizat că societatea deține resursele necesare pentru a bloca site-urile ilegale de jocuri de noroc, dar este necesar suportul statului.

„Luând în considerare că este un volum de venituri care din păcate nu vine în bugetul statului, prin intermediul Loteriei, vom depune toate eforturile necesare. Suntem gata să ne implicăm și financiar, și tehnic pentru a asigura aceste acțiuni, care urmează să fie propuse de una din structurile de stat menționate, care să le promoveze.”

Reprezentanții ASP și a Ministerului Finanțelor, care gestionează politicile statului din domeniul jocurilor de noroc, au anunțat că este nevoie de modificări legislative pentru ca procesul de blocare să fie eficient.

„Urmare a constatărilor făcute de auditorii Curții de Conturi, vom crea un grup de lucru, care să studieze mai detaliat acest subiect și să propună modificări legislative necesare”, a precizat Andrei Balan, șeful Direcției juridice a Ministerului Finanțelor.

Alexandru Munteanu a mai spus că problema blocării site-urilor ilegale de jocuri de noroc, pe lângă venituri ratate, prezintă și riscuri financiare considerabile pentru stat.

„Ca temei de reziliere anticipată a contractelor de parteneriat public privat în acest domeniu poate servi, inclusiv, neîndeplinirea clauzei contractuale de a combate desfășurarea jocurilor de noroc neautorizate. Astfel, partenerul public este supus unor riscuri, în situația în care noi nu depunem toate eforturile pentru a combate acest fenomen. Riscul este de a achita mărimea întreită a investiției acceptate a partenerului privat”, a explicat membrul Curții de Conturi, mai scrie ziarulnational.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La finalul dezbaterii raportului, președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, a spus că instituția a transmis un set de recomandări pentru soluționarea problemei jocurilor de noroc neautorizate din mediul online.

„Aici trebuie foarte rapid de completat cadrul normativ ca toate instituțiile să știe foarte bine cine și ce trebuie să facă. Cu atât mai mult că, prin definiție, există numai un site legal. Toate celelalte sunt ilegale. Fiecare instituție trebuie să știe automat – a apărut, a fost închis, blocat. E nevoie de un cadru normativ adecvat și o monitorizare a acțiunilor care să fie întreprinse. Și atunci și bugetul n-o să fie afectat”, a menționat președintele Curții de Conturi.

Conform rezultatelor pentru 2022, Loteria Națională a Moldovei a devenit cea mai profitabilă societate de stat, cu un profit net de peste 170 de milioane de lei. Contribuțiile entității la Bugetul Public Național (BPN) au depășit anul trecut 213 milioane de lei, iar în 9 luni din 2023, acestea s-au ridicat la aproape 230 de milioane de lei.

#CCRM #Guvern #jocuri de noroc #sedinta

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.