Curtea Supremă din Pakistan a decis că arestarea dramatică a fostului prim-ministru Imran Khan din această săptămână, sub acuzația de corupție, este ilegală, și a dispus eliberarea imediată a acestuia, relatează BBC.

Imran Khan a fost arestat marţi în faţa Înaltei Curţi din capitala Islamabad de zeci de membri ai unei forţe paramilitare care, veniţi cu vehicule blindate de transport, l-au săltat după ce a intrat în incinta tribunalului şi apoi l-au scos de acolo băgându-l într-o dubă. Avocații fostului premier pakistanez au susținut că arestarea acestuia a fost ilegală. Cel puțin 10 persoane au fost ucise și 2.000 au fost arestate, în urma protestelor violente care au cuprins țara de când a fost reținut.

Liderul opoziției, înlăturat printr-un vot de încredere în aprilie anul trecut, a fost adus în judecată la ordinul principalului judecător din Pakistan.

„Arestarea dumneavoastră a fost ilegală, așa că întregul proces trebuie reluat”, i-a spus șeful Curții Supreme Umar Ata Bandial fostului premier Khan.

There has to be accountability on the illegal force and abduction of Imran Khan executed by military and civil forces. The individuals that were a part of this illegal operation must be identified starting with the Interior Ministry. #RuleOfLaw pic.twitter.com/6M6RWnFVtB

— Farah Swati (@humanityhopeor1) May 11, 2023

Former Prime Minister Imran Khan leaves Supreme Court after his arrest was declared illegal. pic.twitter.com/KqwSO81vy8

— Musa Virk (@MusaNV18) May 11, 2023

Imran Khan a fost reținut în urma unei decizii a unui tribunal din Islamabad. Imagini ale arestării sale, difuzate de partidul lui Khan, Pakistan Tehreek-e-Insaf (PTI), arată zeci de membri ai forțelor paramilitare echipaţi pentru intervenţii în caz de risc, care îl iau pe Khan şi îl bagă într-o dubă. Fostul jucător de cricket le-a spus judecătorilor că a fost răpit de la Înalta Curte și „lovit cu bastoane”.

Partidul său PTI spune că acuzațiile împotriva lui sunt motivate politic. Arestarea i-a înfuriat pe susținătorii săi, iar în ultimele 48 de ore s-au înregistrat violențe pe scară largă și atacuri rare asupra instalațiilor de stat și militare.

În luna martie, justiția din Pakistan a decis să anuleze audierea fostului prim-ministru Imran Khan în cazul de corupție în care este judecat după ce susținătorii acestuia au intrat în confruntări violente cu polițiștii chiar în fața tribunalului unde urma să aibă loc procesul.

Născut în 1952, fiu al unui inginer civil, Khan a crescut împreună cu patru surori într-o familie urbană paştună înstărită din Lahore, al doilea oraş ca mărime din Pakistan. După o educaţie privilegiată, a urmat cursurile Universităţii din Oxford, unde a absolvit cu o diplomă în filosofie, politică şi economie. Pe măsură ce cariera sa de jucător de crichet a înflorit, şi-a dezvoltat o reputaţie de playboy la Londra, la sfârşitul anilor 1970.

În 1995, s-a căsătorit cu Jemima Goldsmith, fiica magnatului în afaceri James Goldsmith. Cuplul, care a avut împreună doi fii, a divorţat în 2004. O a doua căsătorie cu jurnalista de televiziune Reham Nayyar Khan s-a încheiat, de asemenea, prin divorţ. Cea de-a treia căsătorie cu Bushra Bibi, un lider spiritual pe care Khan a ajuns să o cunoască în timpul vizitelor sale la un sanctuar din secolul al XIII-lea din Pakistan, a reflectat interesul său tot mai profund pentru sufism – o formă de practică islamică ce pune accent pe apropierea spirituală de Dumnezeu.

Odată ajuns la putere, Khan s-a angajat în planul său de a construi un stat-asistenţă, după modelul unui sistem ideal care, în opinia sa, datează din lumea islamică de aproximativ 14 secole. Însă campania sa anticorupţie a fost aspru criticată, fiind considerată doar un instrument de marginalizare a oponenţilor politici, mulţi dintre aceştia fiind încarceraţi sub acuzaţii de corupţie. De asemenea, generalii pakistanezi au rămas puternici, iar ofiţerii militari, pensionaţi sau în activitate, au fost puşi la conducerea a peste zece instituţii civile.

#Imran Khan #Pakistan #proteste

Taxele impuse de Uniunea Europeană coletelor mici care intră în blocul comunitar, și care vizează în primul rând platformele chineze precum Shein și Temu, ar putea aduce șase miliarde de euro pe an la bugetul UE, în perioada 2028-2034, potrivit unui document intern al Comisiei Europene consultat vineri de Reuters, scrie Agerpres.

Această estimare subliniază amploarea măsurilor luate de Europa pentru a limita afluxul de articole ieftine achiziționate de pe platforme de comerț electronic din afara UE, și care provin, în mare parte, din China.

Anul trecut, în UE au intrat aproximativ 5,8 miliarde de colete cu o valoare mai mică de 150 de euro, o creștere de 26% față de anul precedent. Comisia Europeană estimează că, în majoritatea cazurilor, valoarea declarată a acestor mărfuri a fost sub nivelul real, cu scopul de a evita plata taxelor vamale.

Începând cu 1 noiembrie, UE va introduce o taxă suplimentară de doi euro pentru coletele mici, majorând astfel costurile per colet, după ce o taxă de trei euro a fost introdusă de la începutul lunii iulie.

PDD Holdings, compania care deține Temu, a declarat în luna august că această măsură va avea un „impact considerabil” asupra unor segmente ale activității sale, fără a oferi însă cifre concrete. La rândul său, Shein realizează aproximativ o treime din veniturile sale în Europa iar vânzările companiei în această regiune scăzuseră deja înainte de introducerea taxelor, pe fondul majorării prețurilor și al reducerii cheltuielilor cu publicitatea.

Eurodeputatul Dirk Gotink, care coordonează reformele vamale la nivelul UE, a explicat că noua taxă de doi euro vizează combaterea unui „model de afaceri extrem de toxic, bazat pe importuri din China, de mică valoare și neconforme cu reglementările”. „Noile veniturile generate astfel ne oferă oportunitatea și mijloacele necesare pentru a remedia decenii de subinvestiții, punând la dispoziția autorităților vamale europene resursele de care au nevoie pentru a proteja eficient piața noastră unică”, a declarat Dirk Gotink.

Estimarea citată de Reuters ia în calcul o scădere preconizată a numărului de colete cu valori mici care intră în UE, întrucât Bruxelles-ul anticipează că retailerii își vor adapta activitatea la noile măsuri.

Aceste taxe impuse de UE urmează unor măsuri similare adoptate anul trecut de Statele Unite, care au eliminat regimul de scutire de taxe vamale pentru comenzile online, ca răspuns la îngrijorările legate de concurența neloială și de produsele nesigure.

Comisia estimează că aproximativ 90% din taxele colectate vor merge la bugetul UE, iar 10% către statele membre. Totuși, acest raport s-ar putea modifica dacă statele membre vor insista să rețină o parte mai mare din încasări, în contextul negocierilor în curs privind bugetul pentru perioada 2028-2034. În prezent, statele membre UE rețin 25% din aceste taxe.

Giganții chinezi din domeniul comerțului electronic au început deja să se adapteze. AliExpress, deținut de gigantul chinez Alibaba, a anunțat că își extinde capacitățile de depozitare locală ca răspuns la noile taxe, avertizând însă că acestea vor afecta gospodăriile cu venituri mici din Europa și vor „accentua criza costului vieții”.

Potrivit unor capturi de ecran consultate de Reuters, Temu a oferit unor cumpărători un discount pentru a contracara aceste taxe, un demers care subliniază eforturile de a atenua șocul prețurilor pentru consumatorii obișnuiți să comande bijuterii de trei euro sau rochii de cinci euro.

La rândul său, Shein a declarat că prioritatea sa este menținerea unor prețuri „competitive”, alături de servicii de livrare mai rapide și mai comode.