În noaptea din 19 spre 20 ianuarie 1990, ca urmare a acțiunilor militare împotriva Azerbaidjanului desfășurate de armata sovietică și de forțele speciale, precum și de trupele interne la ordinul conducerii sovietice, în Baku, Sumgayit, Lankaran și Neftchala au fost masacrați civili, printre care se numărau copii, femei și bătrâni. Ca urmare a agresiunii militare a forțelor de ocupație, 150 de civili au fost uciși, 744 au fost grav răniți iar 4 persoane au fost date dispărute.

Armata sovietică, trimisă în țară cu scopul de a suprima forțat protestele în masă ale poporului azer și mișcarea de eliberare națională declanșată ca răspuns la politica de discriminare a conducerii URSS față de poporul azer, la deportarea a sute de mii de azeri de pe pământurile lor istorice de pe teritoriul Armeniei de astăzi și la revendecările nefondate ale Armeniei față de Karabakh, încălcând flagrant dreptul internațional și Constituția, a comis un masacru fără precedent împotriva populației civile.

Îndată după evenimentele tragice, la 21 ianuarie 1990, Liderul Întregii Națiuni, Heydar Aliyev, demonstrând în Reprezentanța permanentă a Azerbaidjanului la Moscova solidaritate față de poporul azer, a condamnat cu fermitate crima comisă împotriva poporului azer, a cerut evaluarea politică și juridică a masacrului și pedepsirea făptașilor.

În cadrul sesiunii speciale a Milli Majlis (Parlament) din februarie 1994, uciderea brutală a oamenilor inocenți la 20 ianuarie 1990 a fost calificată drept agresiune militară și crimă, iar în martie 1994 a fost adoptat decretul cu privire la “Evenimentele tragice comise la Baku la 20 ianuarie 1990”. 20 ianuarie a fost declarată Zi doliului național.

Tragedia din 20 ianuarie a avut o influență decisivă asupra formării identității naționale a Azerbaidjanului și a devenit un punct de cotitură în procesul de restabilire a independenței Azerbaidjanului. Poporul azer, care a fost supus agresiunii militare, politice și morale a regimului sovietic în urmă cu 33 de ani, a dat dovadă de angajament față de tradițiile sale istorice de luptă. În acea zi tragică, fiii patriei, care și-au dat viața pentru apărarea dreptății, au scris o pagină strălucită în cronica eroică a poporului nostru. 20 ianuarie 1990, care a fost marcată în istoria noastră ca o zi de tragedie, dar și de mândrie națională, a transmis lumii că, poporul azer merită să trăiască liber, suveran și independent.

În ciuda faptului că au trecut 33 de ani de la evenimentele din 20 ianuarie – una dintre cele mai teribile crime comise în secolul al XX-lea, în care au fost încălcate în mod grav toate documentele juridice internaționale, nu au primit o evaluare juridică internațională. Conducerea fostei Uniuni Sovietice este direct responsabilă pentru această crimă. Conform dreptului internațional, tragedia din 20 ianuarie ar trebui calificată drept o crimă împotriva umanității, iar inițiatorii și făptașii ei trebuie pedepsiți.

Astăzi, sufletele martirilor noștri eroici care și-au dat viața pentru independența Azerbaidjanului, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre se odihnesc în pace. Curajoasa armată azeră sub conducerea victoriosului comandant-șef, a eliberat teritoriile noastre care, au fost sub ocupație timp de 30 de ani, iar integritatea teritorială a Azerbaidjanului a fost restabilită. La acțiunile împotriva independenței, suveranității și integrității teritoriale a Azerbaidjanului se va răspunde în mod adecvat și în continuare.

Cu profundă tristețe, comemorăm încă o dată, memoria luminoasă a compatrioților noștri care și-au jertfit viața pentru integritatea teritorială a țării noastre, libertatea poporului nostru și independența statului nostru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Azerbaidjan #doliu national #MAE

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.