În noaptea din 19 spre 20 ianuarie 1990, ca urmare a acțiunilor militare împotriva Azerbaidjanului desfășurate de armata sovietică și de forțele speciale, precum și de trupele interne la ordinul conducerii sovietice, în Baku, Sumgayit, Lankaran și Neftchala au fost masacrați civili, printre care se numărau copii, femei și bătrâni. Ca urmare a agresiunii militare a forțelor de ocupație, 150 de civili au fost uciși, 744 au fost grav răniți iar 4 persoane au fost date dispărute.

Armata sovietică, trimisă în țară cu scopul de a suprima forțat protestele în masă ale poporului azer și mișcarea de eliberare națională declanșată ca răspuns la politica de discriminare a conducerii URSS față de poporul azer, la deportarea a sute de mii de azeri de pe pământurile lor istorice de pe teritoriul Armeniei de astăzi și la revendecările nefondate ale Armeniei față de Karabakh, încălcând flagrant dreptul internațional și Constituția, a comis un masacru fără precedent împotriva populației civile.

Îndată după evenimentele tragice, la 21 ianuarie 1990, Liderul Întregii Națiuni, Heydar Aliyev, demonstrând în Reprezentanța permanentă a Azerbaidjanului la Moscova solidaritate față de poporul azer, a condamnat cu fermitate crima comisă împotriva poporului azer, a cerut evaluarea politică și juridică a masacrului și pedepsirea făptașilor.

În cadrul sesiunii speciale a Milli Majlis (Parlament) din februarie 1994, uciderea brutală a oamenilor inocenți la 20 ianuarie 1990 a fost calificată drept agresiune militară și crimă, iar în martie 1994 a fost adoptat decretul cu privire la “Evenimentele tragice comise la Baku la 20 ianuarie 1990”. 20 ianuarie a fost declarată Zi doliului național.

Tragedia din 20 ianuarie a avut o influență decisivă asupra formării identității naționale a Azerbaidjanului și a devenit un punct de cotitură în procesul de restabilire a independenței Azerbaidjanului. Poporul azer, care a fost supus agresiunii militare, politice și morale a regimului sovietic în urmă cu 33 de ani, a dat dovadă de angajament față de tradițiile sale istorice de luptă. În acea zi tragică, fiii patriei, care și-au dat viața pentru apărarea dreptății, au scris o pagină strălucită în cronica eroică a poporului nostru. 20 ianuarie 1990, care a fost marcată în istoria noastră ca o zi de tragedie, dar și de mândrie națională, a transmis lumii că, poporul azer merită să trăiască liber, suveran și independent.

În ciuda faptului că au trecut 33 de ani de la evenimentele din 20 ianuarie – una dintre cele mai teribile crime comise în secolul al XX-lea, în care au fost încălcate în mod grav toate documentele juridice internaționale, nu au primit o evaluare juridică internațională. Conducerea fostei Uniuni Sovietice este direct responsabilă pentru această crimă. Conform dreptului internațional, tragedia din 20 ianuarie ar trebui calificată drept o crimă împotriva umanității, iar inițiatorii și făptașii ei trebuie pedepsiți.

Astăzi, sufletele martirilor noștri eroici care și-au dat viața pentru independența Azerbaidjanului, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre se odihnesc în pace. Curajoasa armată azeră sub conducerea victoriosului comandant-șef, a eliberat teritoriile noastre care, au fost sub ocupație timp de 30 de ani, iar integritatea teritorială a Azerbaidjanului a fost restabilită. La acțiunile împotriva independenței, suveranității și integrității teritoriale a Azerbaidjanului se va răspunde în mod adecvat și în continuare.

Cu profundă tristețe, comemorăm încă o dată, memoria luminoasă a compatrioților noștri care și-au jertfit viața pentru integritatea teritorială a țării noastre, libertatea poporului nostru și independența statului nostru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Azerbaidjan #doliu national #MAE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.