Administrația Trump nu lucrează cu entități mici, singura excepție fiind Israelul. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au afirmat că în acest context Republica Moldova va fi luată la pachet cu România sau cu Ucraina. Ei au menționat că interesul față de Chișinău va fi unul aliator în funcție de cum vor percepe cei de la Washington dezvoltarea regiunii.

Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova, consideră că viitorul Republicii Moldova depinde de relația Statelor Unite cu România, în special din punct de vedere strategic și militar.

„Dacă SUA își vor păstra contingentul, dacă au interes pentru sistemul de interceptare care le apără de rachetele venite din Iran, atunci eu cred că și interesul față de Republica Moldova volens-nolens va trebui să crească din partea administrației americane. Dar dacă SUA vor considera că flancul de Est al Alianței Nord-Atlantice nu este atât de important și se vor concentra pe războiul comercial cu China și pe anihilarea programului nuclear al Iranului, atunci situația va deveni mai complicată”, a declarat Victor Juc.

Pe de altă parte, jurnalistul Nicolae Federiuc, coordonator editorial al publicației ZIUA, este de părere că viitorul Republicii Moldova este legat de Ucraina.

„Ne place sau nu, dar Statele Unite ale Americii discută direct cu Rusia despre soarta Ucrainei, iar noi suntem la nivel de integrare europeană la pachet cu Ucraina, de aceea nu știu dacă vom fi la pachet cu Ucraina și când se va lua o decizie între Moscova și Washington. Din păcate, aici Uniunea Europeană nu ne poate ajuta. Noi trebuie să știm ce se discută acolo, ce se va decide și în cazul nostru dacă se va decide ceva. Chișinăul tace, dar tăcerea asta transmite ceva”, a menționat Nicolae Federiuc.

Pentru a demonstra interesul scăzut al Statelor Unite ale Americii față de Republica Moldova, invitații au amintit că Washingtonul nu are de aproape un an ambasador la Chișinău. Potrivit unor surse, administrația Trump vrea să anuleze numirea ambasadoarei Kelly Adams-Smith din cauză că aceasta a fost desemnată de administrația Biden și face parte din echipa fostei vicepreședinte Kamala Harris, contracandidata lui Trump în cursa prezidențială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #Romania #SUA #Ucraina

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.