Vadim Krasnoselski că există forțe care nu pot să îți schimbe retorica și vorbesc despre escaladarea situației în stânga Nistrului, zona separatistă este pregătită de război, însă nu crede că Moldova ar recurge la atacuri. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat presei ruse de propagandă, iar liderul de la Tiraspol a menționat că regiunea este percepută drept potențial pericol pentru Ucraina, iar anumite surse amplifică informațiile despre factorii de risc.

Tiraspolul afirmă că este imposibil să pregătească forțe militare pentru un eventual atac asupra țării vecine și nu vede mișcări din partea Chișinăului, care să ducă la escaladarea conflictului transnistrean. Totuși, conform lui, regiunea este „pregătită să se apere”.

„Suntem pregătiți să respingem agresiunea oricărui inamic în cazul unei amenințări militare. Dar este de dorit să excludem această fază și să rezolvăm toate problemele de la masa de negocieri. Nu vom ataca”, a declarat Krasnoselski

În cadrul interviului, Krasnoselski a mai făcut referire la etniile care locuiesc în zona separatistă și cetățeniile pe care le dețin pe lângă cea cea nerecunoscută – transnistreană. Conform lui, deoarece pe teritoriul regiunii locuiesc atât moldoveni, cât și ucraineni, iar aceștia nu își vor ataca rudele de pe teritoriul constituțional sau din Ucraina, dar vor lua armele în mâini pentru a se apăra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cât despre eventuale acțiuni militare ale Rusiei de pe teritoriul din stânga Nistrului, el afirmă că pacificatorii nu se vor discredita, iar Moscova nu își va păta astfel reputația. Conform lui, asemenea informații ar fi doar provocări.

„Provocările de pe teritoriul Transnistriei sunt excluse”, a conchis el.

Precizăm că anterior în spațiul public au apărut informații precum că transnistrenii recrutează militari pentru armata rusă. Declarații erau făcute de Alexandru Slusari, cu referire la surse din teritoriu. Între timp, oficialii separatiști stau în rând la ușa televiziunilor ruse de stat, cel mai frecvent invitații fiind așa-numitul ministru de Externe Vitalii Ignatiev. Acesta a declarat de mai multe ori că zona își dorește recunoașterea independenței.

La rândul său, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, este de părerea că asemenea declarații nu sunt noi și apar frecvent după declararea independenței. Conform lui, mesajele sunt scrise la Moscova și, de fapt, aparțin Kremlinului, nu Tiraspolului.

#conflict transnistrean #Krwasnoselski #războiul din Ucraina #Tiraspol #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.