Persoanele care au participat la Moscova, la Congresul de constituire a Blocului politic Victoria, vor putea fi acuzate pentru trădare de patrie, spune deputatul PAS, Adrian Cheptonar, la emisiunea Rezoomat de la Rlive TV. Acesta a precizat că Rusia nu ar fi acceptat niciodată ca asemenea acțiuni să aibă loc „în oglindă”.

„Am oferit acest instrument în care Procuratura Generală, reprezentantul instituției, a răspuns că această ediție a articolului permite tragerea la răspundere penală inclusiv a persoanelor care au făcut acțiunile despre care ați vorbit dumneavoastră. Au mers în Moscova să fondeze entități politice care să participe în alegerile din Republica Moldova. Și este foarte important să specificăm că Federația Rusă nu ar accepta niciodată asemenea acțiuni să fie provocate în oglindă. De exemplu, un partid politic format în Chișinău să participe în alegerile federale din Moscova”, a declarat Adrian Cheptonar.

O nouă formă a trădării de patrie va fi introdusă în Codul Penal al Republicii Moldova

#Adrian Cheptonar #blocul Victoria #PAS #tradare de partie

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.