De la începutul perioadei pandemice, ședințele operative ale serviciilor municipale sunt desfășurate doar în format online, iar funcționarii publici participă rar la emisiuni în cadrul cărora ar putea răspunde la întrebările cetățenilor. Podcastul Chișinău LIVE le oferă o mână de ajutor locuitorilor Capitalei, creând o punte de legătură cu reprezentanții municipalității. Mai multe detalii despre proiect ne-a oferit realizatoarea emisiunii, Rodica Gherciu.

„Este o platformă despre, pentru și cu chișinăuieni. În cadrul fiecărei ediții au avut posibilitatea să adreseze întrebări și să primească răspunsuri. Am mers și în stradă, am făcut sondaje și i-am întrebat pe oameni cum se simt aici, în Chișinău”.

Invitații emisiunii sunt funcționari publici din cadrul primăriei municipiului Chișinău, experți și specialiști în diverse domenii.

„Sunt oameni care, într-adevăr, au răspunsuri la întrebările chișinăuienilor, oameni care știu ce se face în municipiul Chișinău, oameni care sunt implicați în toate acțiunile și activitățile care se desfășoară”, menționează gazda emisiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Emisiunea este difuzată în format live în fiecare zi de marți și joi, pe platforma Facebook și Youtube. Astfel, fiecare locuitor al Capitalei are posibilitatea să adreseze întrebări invitaților, în comentarii. A doua zi, în baza podcasturilor se scriu știri.

„La urechea chișinăuianului ajunge foarte puțină informație despre activitățile realizate în municipiul Chișinău. În acest caz, astfel de platforme și proiecte sunt necesare, întrucât în ele există interacțiunea dintre chișinăuian și funcționarul public, dintre chișinăuian și expertul care a venit la emisiune. Dacă va fi necesar, cu mare drag vom fi în centrul activităților, în centrul oamenilor, ca să îi ajutăm să afle cât mai multe informații”, conchide Rodica Gherciu.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Buget Civil Chișinău #capitală #Chisinau #Chisinau LIVE #podcast

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.