Pe când oamenii ies să planteze copaci pentru a salva mediul, chiar de Ziua Internațională a Pădurilor, pe traseul Chișinău-Criuleni este semnalată o posibilă defrișare masivă, despre care nu există, deocamdată, informații oficiale privind legalitatea acțiunii. Zeci de copaci tineri și conifere ar fi fost tăiați, conform unui material video transmis de un cititor Realitatea.

Acesta susține că situația este una gravă și ridică semne de întrebare privind scopul lucrărilor.

„Iată ce se întâmplă. Copaci vii, conifere, de câte 70 de ani. Este o crimă. Ce este asta? În ce scop sunt tăiate toate acestea? Incredibil. Pentru ce? Acești copaci au fost lăsați, în loc să fie curățați și puși în ordine. Aici au distrus o întreagă pădure de conifere”, a declarat martorul aflat la fața locului.

Potrivit acestuia, zona ar fi fost afectată de o tăiere masivă, iar această acțiune ar fi dus la distrugerea unei suprafețe întinse de pădure de conifere.

În acest context, am solicitat o reacție din partea Ministerului Mediului, pentru a afla dacă instituția a fost sesizată cu privire la acest caz și ce măsuri sunt prevăzute în situația unei posibile defrișări ilegale. Până la momentul publicării materialului, nu a fost primit un răspuns.

Situația este semnalată de Ziua Internațională a Pădurilor, marcată la 21 martie, când în mai multe localități din țară au fost organizate acțiuni de plantare de arbori, în cadrul campaniilor de protecție a mediului și de combatere a poluării. În contrast, cazul semnalat în raionul Criuleni ridică întrebări privind protejarea fondului forestier și eventualele lucrări neautorizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copaci #defrisare #ilegal #mediu #Ziua Internationala a Padurilor

Uniunea Europeană nu se așteaptă să apară probleme în aprovizionarea cu energie în această iarnă, dar se așteaptă la prețuri „foarte mari” la petrol și gaze, a declarat marți, 29 septembrie, comisarul european Dan Jorgensen, la reuniunea de la Dublin a miniștrilor Energiei din statele membre, transmite Agerpres.

Având în vedere criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, „nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat Dan Jorgensen.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.

În acest context, comisarul european intenționează să relaxeze anumite reguli.

Pentru a „detensiona piața”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest favorabil companiilor din sector.

Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește norme pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea cu precizie a emisiilor de metan în sectorul energetic al Uniunii Europene. În conformitate cu acest regulament, importatorii de gaze și petrol din UE trebuie să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate cu aprovizionarea lor, începând din ianuarie 2027, pentru a limita scurgerile.

În contextul creșterii prețurilor la combustibili legate de războiul din Orientul Mijlociu, Emmanuel Macron i-a trimis recent o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând modificarea anumitor reglementări europene. Președintele francez a cerut în special o amânare cu un an a normelor comunitare privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.

Amânarea acestui regulament, din 2027 până în 2028, va depinde de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European.

Această lege se confruntă cu opoziția mai multor țări producătoare de combustibili fosili, în special a Statelor Unite, care o consideră o constrângere și susțin că le-ar putea împiedica exporturile.

În schimb, organizațiile de mediu se opun unei amânări, afirmând că această amânare nu ar avea niciun impact asupra prețurilor la energie, dar ar marca un nou regres în politica climatică europeană.