Pe 24 decembrie, Dima Bilan a împlinit 40 de ani. Cu această ocazie, artistul a fost invitatul emisiunii Kseniei Sobchak. Bilan a primit cele mai stringente întrebări, inclusiv despre problemele cu alcoolul.

„Da, eu consum alcool, dar fața mea spune că nu beau mult. Eu, din păcate, am o astfel de problemă – nu mă pot opri când beau. Cunosc că am această problemă, lucrez la ea, mă lupt cu ea, dar știu că o să câștig. Această problemă s-a început acum vreo patru ani. Pot spune că nu beau des – poate o dată la două luni”, a spus Bilan.

Sora artistului a menționat că acest lucru se întâmplă, cel mai probabil, din cauza faptului că fratele ei lucrează mult, iar de cele mai multe ori este singur.

„M-am dus la doctor, m-am consultat, am întrebat ce e în neregulă cu mine. Doctorul a spus că da, ești artist, trebuie să fii atent. Apoi a spus că este a treia”, a mai adăugat el.

Amintim că anterior, interpretul rus Dima Bilan a ieșit pe scenă într-o stare neadecvată la un eveniment. Invitații nu au înțeles imediat ce se întâmplă cu el, unii au presupus că este în stare de ebrietate alcoolică, alții – în cea narcotică. Cert este faptul că din video-urile care au devenit virale la scurt timp pe rețelele sociale se înțelege că muzicantul nu-și poate coordona foarte bine cuvintele și mișcările. Mai târziu, a postat un clip în care încearcă să se scuze și, la un moment dat, a izbucnit în plâns.

Internauții ruși și nu doar au discutat despre evoluția suspectă a lui Dima Bilan. Artistul se afla atunci la o nuntă în Kazahstan.

#alcoolemie #Dima Bilan #beat #boală #interviu

Șeful poliției iraniene a lansat un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce autoritățile numesc „revolte”, cerându-le să se predea, după reprimarea violentă a protestelor izbucnite în ultimele săptămâni. Anunțul vine în contextul unei ample operațiuni de represiune, soldată cu mii de morți și arestări, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, scrie Digi24.

Declanșată pe 28 decembrie de proteste împotriva costului vieții, mobilizarea a luat un avânt semnificativ pe 8 ianuarie, sfidând deschis Republica Islamică aflată la putere din 1979, pentru a fi urmată de o represiune violentă care, potrivit unor ONG-uri, a provocat mii de morți.

„Tinerii care s-au trezit implicați fără să știe în revolte sunt considerați persoane induse în eroare, nu soldați inamici”, a declarat șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat.

El le-a acordat celor implicați „maximum trei zile” pentru a se preda, asigurându-i că vor fi tratați cu „mai multă clemență”.

Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării au afirmat, la rândul lor, că îi vor „pedepsi decisiv” pe instigatorii „incidentelor teroriste”, într-o declarație comună difuzată la televiziunea de stat.

Agenția de știri iraniană Tasnim a relatat, la sfârșitul săptămânii trecute, că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele, în timp ce grupurile pentru drepturile omului au menționat o cifră de 20.000 de arestări.

Protestele au fost înăbușite printr-o represiune descrisă drept „masacru” de Amnesty International, pe fondul unei întreruperi fără precedent a comunicațiilor, care durează de unsprezece zile. Accesul la internet ar urma să revină treptat la normal în această săptămână, au anunțat autoritățile luni, după o restabilire limitată a accesului duminică.

Cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, potrivit celui mai recent bilanț al ONG-ului Iran Human Rights, citat de United Nations.

Alte estimări, conform organizației, plasează numărul morților la peste 5.000, iar unele chiar până la 20.000. Liderul suprem, Ali Khamenei, a vorbit despre „mii de oameni uciși”, atribuind decesele „răzvrătiților” manipulați de Statele Unite și Israel.