Cu lacrimi în ochi, dar fericiți că s-au întors acasă, sute de militari ucraineni, apărători ai Ucrainei, au ajuns pe teritoriul țării lor, unde își vor putea din nou îmbrățișa familiile.

Pentru mulți dintre ei, familia a reprezentat principalul sprijin în perioada detenției. Un militar a purtat permanent asupra sa o fotografie cu soția și copiii, imagine care i-a oferit motivația de a rezista în captivitate.

„Fiica, fiul, soția. Asta este ceea ce mă încălzea, îmi dădea motivația să suport totul până la capăt”, a declarat apărătorul ucrainean.

Vineri, 15 mai, câte 205 militari ucraineni aflați în captivitate au fost aduși acasă în urma unui nou schimb de prizonieri realizat între Ucraina și Rusia.

Printre cei eliberați se numără soldați, sergenți și ofițeri, majoritatea fiind deținuți încă din 2022. Aceștia au luptat în unele dintre cele mai intense zone ale conflictului, inclusiv la Mariupol și Azovstal, precum și pe direcțiile Donețk, Lugansk, Harikov, Herson, Zaporojia, Sumî și Kiev, dar și la Centrala Nucleară de la Cernobîl.

Potrivit datelor prezentate, cel mai tânăr militar eliberat are 21 de ani, iar cel mai în vârstă 62 de ani.

Anterior, ultimul schimb de prizonieri dintre Ucraina și Rusia a avut loc pe 24 aprilie, când fiecare parte a returnat câte 193 de militari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Al doilea schimb de prizonieri în mai puțin de o lună: câte 193 de militari returnați

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.