În satul Roșcani, raionul Anenii Noi, a fost plantată prima pădure comunitară, pe un teren degradat care, în trecut, risca să se transforme într-o groapă de gunoi. Inițiativa a fost lansată în anul 2021, când primarul localității, alături de un ONG, a decis să transforme zona degradată de la marginea satului într-un spațiu verde.

Potrivit Ministerului Mediului, deși terenul era pietros și dificil, iar rata de prindere a puieților a fost scăzută la început, proiectul nu a fost abandonat.

„Este foarte plăcut să vezi cum un teren care cândva era abandonat și erau niște gunoiști aici devine pădure. Până nu demult Roșcani era una dintre puținele localități care nu avea nici fîșii forestiere și nici pădure. Cu suportul Fondului Național de Mediu, recent a fost plantată aici o pădure tânără, o pădure care va schimba la față localitatea.

În 2021 a avut loc prima plantare, s-au plantat atunci diferite specii, peste 25.000 de puieți, însă rata de prindere după primul an a fost undeva de 25%. Avem în spatele nostru salcâmii care toți au rămas prinși pe o porțiune de pământ care era poate un pic mai făvărabilă”, a declarat ministrul Sergiu Lazarencu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, ministerul menționează că astăzi, puieții s-au prins bine și cresc sănătos.

„Crearea unei păduri de la zero este un proces de durată, care cere răbdare, implicare și perseverență. Nu se întâmplă peste noapte, dar beneficiile sunt durabile. Această inițiativă este un exemplu clar că, prin acțiune colectivă, putem opri degradarea terenurilor și putem construi un viitor mai verde.

Protejarea pădurilor existente și extinderea celor noi trebuie să rămână o prioritate – pentru mediu, pentru comunitate, pentru generațiile viitoare”, se arată în comunicatul emis de instituție.

#padure #Roscani

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.