Reacția Moscovei după instituirea parității diplomatice dintre Federația Rusă și Republica Moldova ar putea viza intensificarea elementelor de propagandă și dezinformare. Opinia aparține politologului Dionis Cenușă și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Paritatea diplomatică și prețul acesteia”, organizate de Agenția de Presă IPN. Potrivit expertului, Rusia a pierdut pârghia energetică și pe cea comercială în relațiile cu Chișinăul, iar din acest motiv Kremlinul va încerca să-și mențină influența asupra Republicii Moldova prin propagandă și dezinformare.

Recent, autoritățile de la Chișinău au luat decizia privind echivalarea numărului personalului diplomatic, administrativ, tehnic și de serviciu al Federației Ruse care activează în Republica Moldova cu cel al Republicii Moldova în Federația Rusă. Astfel, reprezentarea fiecărui stat, în baza principiului de paritate, urmează să constituie 10 funcții diplomatice și 15 poziții administrative, tehnice și de serviciu. Potrivit Ministerului de Externe de la Chișinău decizia „vine ca urmare a numeroaselor acțiuni neprietenoase față de Republica Moldova, care nu au legătură cu mandatul diplomatic, precum și tentativelor de destabilizare a situație interne din țara noastră”. Politologul Dionis Cenușă califică decizia Chișinăului drept una corectă, însă defectuos comunicată publicului.

„Deși reacția Republicii Moldova a fost una corectă, justificată, modul în care s-a comunicat pe acest subiect a fost unul defectuos. Comunicarea strategică este extrem de importantă în special în situațiile de criză. Reacția Rusiei poate fi multidimensională. Pe anumite paliere Rusia a pierdut posibilitatea de a influența anumite dependențe ale Republicii Moldova. E vorba de securitatea energetică, acum avem alternative pentru a importa gaze naturale chiar la un preț mai bun. Relațiile comerciale, la fel, sunt o problemă din trecut, chiar dacă mai avem sectoare, în special, cel agroalimentar unde producătorii mai depind sau ar vrea să revină pe piața rusă. Aici Rusia ar putea face ceva, dar impactul va fi minim”, a explicat Dionis Cenușă.

În conformitate cu nota diplomatică a MAEIE înmânată părții ruse, decizia privind instituirea parității diplomatice va fi pusă în aplicare până la 15 august 2023. Politologul Dionis Cenușă spune că decizia Chișinăului ar putea fi urmată de reacții din partea Moscovei, și ar putea fi vorba, în special, de intensificarea fenomenului propagandei și a dezinformării.

„Cel mai probabil, Rusia se va concentra pe dimensiunea comunicării, pe dimensiunea propagandistică. Vom vedea o intensificare a subiectelor legate de rusofobie, încercarea de a face o separare dintre ceea ce ei numesc „regimul de la Chișinău” și restul populației. Vor fi făcute aluzii că ceea ce se întâmplă la Chișinău este asemănător cu situația din Ucraina de până la începutul războiului”, a spus politologul Dionis Cenușă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit expertului, Rusia va încerca să influențeze rezultatele alegerilor locale din 5 noiembrie, prin intensificarea narativelor orientate împotriva partidului de guvernare din Republica Moldova.

„Acum s-a redus considerabil numărul muncitorilor moldoveni care lucrează în Federația Rusă, iar asta s-a început încă din perioada pandemiei din cauza restricțiilor, iar după războiul din Ucraina acest fenomen s-a intensificat, deoarece sancțiunile împotriva Rusiei afectează inclusiv modul cum muncitorii își pot transfera banii către familii. Rusia va încerca să limiteze numărul victoriilor PAS la alegerile locale în favoarea opoziției proruse. Rusia contează mult pe războiul hibrid pentru că el este eficient. Rusia mizează pe aspecte de dezinformare, pe utilizarea unor persoane sau entități terțe care contribuie la promovarea anumitor narative. De aceea Rusia nu cheltuie milioane de dolari pentru a contribui la dezvoltarea țării, așa cum o face Occidentul, ci utilizează elemente de război hibrid care îi permite să obțină rezultate mai rapide și mai eficiente în țările în care are interese geopolitice. Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru orice instrument al războiului hibrid pe care Rusia îl poate folosi”, a mai spus expertul Dionis Cenușă.

Dezbaterea publică la tema „Paritatea diplomatică și prețul acesteia” este a 287-a ediție din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

#dionis cenusa #Moldova #opinie #relatii #Rusia

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.