În cadrul unei conferințe de presă organizate la Ministerul Sănătății marți, 22 martie, la care a participat directorul Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Dr Hans Henri P. Kluge, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, ministra sănătății Ala Nemerenco, a vorbit despre răspunsul Republicii Moldova la criza umanitară creată din cauza războiului din Ucraina, în special despre asistența medicală oferită refugiaților și presiunea asupra sistemului de sănătate din Republica Moldova, în contextul evenimentelor din regiune.

„Această criză umanitară este fără precedent. Țara noastră a primit și găzduit cel mai mare număr de refugiați per capital din regiune. O mare parte din refugiați după un drum istovitor aveau nevoie și de asistență medicală. Astfel, Ministerul Sănătății a creat în regim de urgență echipe medicale la fiecare punct de trecere a frontierei și în centrele de plasament temporar. Totodată, prin decizia CSE a fost dispusă acordarea asistenței medicale refugiaților în toate cazurile de urgență medico-chirurgicale și în cazurile de îmbolnăviri prin COVID-19”, a declarat ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

În cadrul aceleiași conferințe, Dr Hans Henri P. Kluge, directorul Biroului Regional pentru Europa al OMS a mulțumit moldovenilor pentru ajutorul pe care îl acordă refugiaților.

„Republica Moldova este o țară mică, dar are o inimă și un spirit enorm. Noi cei la OMS suntem extrem de recunoscători Republicii Moldova, Guvernului și poporului său pentru tot ce au făcut și ce vor continua să facă. Vreau sa le mulțumesc oamenilor care oferă asistență refugiatilor din Ucraina în perioade de criză. Ei ne demonstrează umanitate și noi trebuie să valorificăm acest lucru”, a spus directorul Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății.

Potrivit responsabililor, peste 1 300 de refugiați s-au adresat după asistență la instituțiile medico-sanitare publice spitalicești din Republica Moldova, dintre care peste 400 au fost spitalizați, inclusiv pentru tratamentul cancerului și pentru proceduri de dializă, fiind asigurați cu medicamentele necesare, etc.

„Trebuie să recunoaștem că, resursele noastre sunt limitate și povara acestei crize umanitare nu ne-am dori să fie resimțită de către cetățenii noștri. În acest context, ne-am adresat partenerilor externi, instituțiilor internaționale pentru a obține suport. Mai multe state mebre ale UE și-au arătat disponibilitatea de a prelua unii pacienți. Deja am realizat unele transferuri de pacienți, dar mulți cetățeni ucraineni doresc să rămână în Republica Moldova pentru tratament. Astfel, este necesar ca să consolidăm capacitățile naționale ale sistemului pentru a oferi în volum deplin asistență medicală, atât refugiaților din Ucraina, cât și cetățenilor noștri”, a mai menționat ministrul Sănătății.

La rândul său, directorul Biroului Regional pentru Europa al OMS a declarat că, vor face tot posibilul pentru ca cetățenii țării noastre să beneficieze de servicii medicale de calitate.

„ Misiunea mea în Republica Moldova este de a discuta și de a conveni asupra unui program de consolidare a sistemului de sănătate. Pentru cetățenii Republicii Moldova vom face tot ce ne stă în puteri pentru a spori calitatea actului medical, pentru a face mai accesibile medicamentele pentru întreaga populație și pentru a asigura accesul la sănătatea primară, inclusiv în zonele rurale”.

De menționat că, în contextul crizei refugiaților, OMS cu suportul Uniunii Europene a donat Republicii Moldova un lot de o tonă de medicamente și produse medicale și un alt lot de 8 tone de medicamente, consumabile și truse medicale, dar și teste rapide pentru despistarea SARS-CoV-2.

„OMS a oferit un suport consistent Republicii Moldova și în perioada anilor 2020-2022, în contextul prevenirii și controlului pandemiei COVID-19, oferind asistență tehnică și donații esențiale sub formă de dispozitive medicale, echipament individual de protecție, medicamente, consumabile, remedii igienice, etc., în valoare totală de circa 50 mln. de lei”, mai spun responsabilii.

Totodată, cu suportul tehnic al OMS, în aceeași perioadă, a fost facilitată obținerea suportului din partea mai multor parteneri de dezvoltare, precum UE, USAID, Germania, Marea Britanie, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, oferind sistemului de sănătate echipamente de protecție, generatoare, concentratoare de oxigen, pulsoximetre, monitoare și multe alte bunuri în valoare totală de circa 90 mln. de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#COVID-19 #Ministerul Sănătății #OMS #refugiati

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.