Peste 38 de milioane de dolari au fost transferați de Șor activiștilor din Moldova în septembrie și octombrie, potrivit șefului Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu. Conform lui, 97 de grupuri de pe Telegram unde erau instruiți simpatizanții cum să folosească aplicația Promsveazbank din Rusia.

Cernăuțeanu a precizat că s-a reușit documentarea a circa 1,4 milioane de tranzacții, realizate prin intermediul Promsveazbank către cetățenii din Moldova. Deși sunt 138.000 de numere de telefoane din Moldova înregistrate în sistemul băncii rusești, un singur cont putea fi utilizat de mai multe persoane, inclusiv membri ai unei familii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primele înregistrări au început în aprilie, însă numărul transferurilor a crescut toamna. Cele mai multe au avut loc în octombrie, înainte de primul tur al prezidențialelor și referendum.

Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, dacă în septembrie transferurile au constituit 15 milioane de dolari, în octombrie valoarea lor a ajuns la 24 de milioane de dolari.

Oamenii legii au documentat până acum peste 500 de persoane pentru corupție electorală și implicarea în finanțarea ilegală a partidelor controlate din umbră de Ilan Șor.

#activisti #corupție electorală #politia #ȘOR #Viorel Cernăuțeanu

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.