Un documentar realizat în cadrul proiectului „Inițiativa de educație media și informațională (MILI) în Republica Moldova” aduce în prim-plan impactul campaniilor de dezinformare asupra cetățenilor și răspunsurile construite la nivel local prin educație media.

Producția analizează modul în care dezinformarea influențează comunitățile și evidențiază soluții dezvoltate prin implicarea directă a oamenilor în procese de alfabetizare media. Filmul urmărește poveștile a trei protagoniști care răspund activ acestor provocări informaționale, oferind exemple concrete de implicare civică.

Ciprian, un tânăr din satul Șuri, raionul Drochia, este prezentat ca unul dintre beneficiarii activităților nonformale de educație media desfășurate în cadrul proiectului. Alături de el, Vladimira, tânără din satul Larga, raionul Briceni, a participat la aceleași activități și a devenit lider digital în comunitatea sa. În urma instruirilor, cei doi tineri au inițiat și implementat activități de alfabetizare media în școli, contribuind la dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor.

O altă protagonistă a documentarului este Liudmila Vornicesco, formatoare locală de educație media și informațională din comuna Ocnița, raionul Ocnița. Aceasta a organizat „șezători media” dedicate adulților din comunitate, creând spații de dialog despre informare corectă și manipulare.

Prin exemple din școli și comunități locale, documentarul arată cum dezinformarea poate fi recunoscută și combătută prin gândire critică, dialog și implicare civică. Producția evidențiază rolul tinerilor și al adulților în consolidarea rezilienței informaționale și promovează educația media drept un răspuns esențial la amenințările informaționale din Republica Moldova. Documentarul este realizat de DVV International Moldova, în parteneriat cu Asociația Presei Independente (API) și Centrul Media pentru Tineri (CMT).În același timp, proiectul beneficiază de asistență financiară din partea Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

#dezinformare #documentar #localitati

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.