Instanța a decis marți, 31 mai, să mențină în privința lui Igor Dodon măsura de arest la domiciliu. După ședința de judecată, politicianul a făcut cinci declarații, reiterându-și poziția precum că dosarul ar fi politic.

Acesta a repetat acuzațiile precedente precum că dosarul ar fi fost deschis la comanda Președinției. În același timp, politicianul susține că procurorii cu experiență nu ar fi vrut să se ocupe de cauză.

„Mă consider nevinovat. Sunt gata să conlucrez cu organe de anchetă. Consider acest dosar politic, la comanda conducerii de vârf a statului și în special a doamnei Maia Sandu. Îmi exprim neîncrederea și dezacordul cu procurorii car duc acest caz. Mai multe probe din dosar au apărut în mass-media. Mai este o componentă importantă, legea presupune că procurorul anticorupție trebuie să aibă stagiu de minim patru ani. Procurorul care conduce acest caz are doar trei ani și a fost delegat de la altă Procuratură. Nici un procuror cu experiență nu a vrut să se ocupe de acest caz”, a declarat ex-președintele.

Drept reacție, procurorul de caz Petru Iarmaliuc, la care face referire politicianul, oferit asigurări în fața jurnaliștilor că în dosarul fostului președinte se va da dovadă de corectitudine. Acesta a făcut referire la studiile pe care le are și a punctat că urmărirea va fi făcută în termeni restrânși.

Referindu-se la urmărirea penală, Igor Dodon a punctat că guvernarea ar încerca să distragă atenția de la problemele care persistă în societate și acuză că ar fi fost arestat, deoarece s-ar opune apropierii Moldovei de NATO. Ne așteaptă o perioadă de justiție televizată. Show-uri. Scurgeri de probe. Drone deasupra casei mele. Ne așteaptă o perioadă lungă de justiție televizată pe cazul meu. Dacă aveați așa ură față de mine, concentrați-vă asupra mea. Procurorul îmi interzice să mă văd cu mama. Nu vă bateți joc de membrii familiei.

„De ce anume acum este acest dosar? Pentru că situația în țară este dramatică și guvernare înțelege că trebuie să distragă atenția. Guvernarea negociază cu NATO înarmarea Republicii Moldova. Și înțelegând că un lider de opoziție poate fi împotrivă, încearcă să mă blocheze. O să urmeze presiuni. Promit că voi face față la toate presiuni și voi demonstra în instanțele din țară și din afara țării nevinovăția mea”, a conchis Dodon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Igor Dodon este bănuit de trădare de Patrie, îmbogățire ilicită, corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal. Acesta a fost reținut pe 24 mai și plasat în arest la domiciliu pe 26 mai, în timp ce cumnatul său va petrece aceeași perioadă în izolator. Politicianul și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova califică dosarul drept unul politic, la comanda președintei. Formațiunea a desfășurat proteste și a discutat subiectul cu șefii misiunilor diplomatice de la Chișinău, dar și a cerut demisia Guvernării.

Anterior, Kremlinul menționa că va monitoriza ca drepturile lui Igor Dodon să nu fie încălcate, precizând că dosarul este „chestiune internă a Moldovei”. Între timp, ministru Justiției de la Chișinău, Sergiu Litvinenco, puncta că procurorii sunt independenți și „indiferent de statutul persoanei, în situația în care există bănuieli rezonabile că a săvârșit o infracțiune, ea trebuie pedepsită”.

La rândul său, diplomații europeni din Republica Moldova urmăresc subiectul. Aceștia susțin că nu există indici care să demonstreze că investigația are cauze politice.

#arest la domiciliu #arest la domicliu #Igor Dodon #Maia Sandu #NATO

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.