Andrei Năstase promite să reducă numărul ministerelor și a deputaților în Parlament, în timp ce fostul coleg de partid, Dinu Plîngău, din numele candidatului Octavian Țîcu la prezidențiale, asigură cetățenii din diasporă că vor putea investi banii munciți în străinătate mai ușor în țara noastră, simplificând procedurile. Promisiunile au fost făcute în cadrul dezbaterilor organizate de RLIVE TV, joi seara, 17 octombrie curent.

„Se fură ca în Codru în Republica Moldova, tocmai pentru asta am revenit pentru a duce la bun sfârșit ceea ce am început cândva, în 2010 – 2012 – 2015 și așa mai departe. E nevoie să oprim ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, exodul masiv al oamenilor, sărăcia lucie, corupția care a pus stăpânire pe R. Moldova. (…) Am un pachet de măsuri de reducere a sărăciei, iar printre altele: reducerea ministerelor, de la 15 la 8, reducerea numărului de deputați, de la 101 la 61, conform voinței populare”, a declarat Andrei Năstase, candidat independent.

„Una din principalele prerogative ale președintelui este politica externă. Prin comunicarea cu anumiți investitori, prin asigurarea că în Republica Moldova nu se vor comite anumite precedente defectuoase, de care am mai avut pe timpuri, să vină să investească în Republica Moldova, bani pentru deschiderea locurilor de muncă. O altă prerogativă a președintelui, acordarea posibilității ca diaspora noastră să poată aduce simplificat banii munciți peste hotare. Este o problemă extrem de gravă în momentul de față și nu ne referim doar la cetățenii noștri, dar și la investitori. Sunt niște proceduri birocratice extrem de anevoioase. Oamenii vin cu bani munciți cinstit peste hotare și nu pot procura bunuri imobile și investi în anumite afaceri. Procedura simplificată de declarare a banilor poate spori mai mulți bani în Republica Moldova și trebuie să fie anume în contextul investițiilor pe care vor să le facă oamenii”, a declarat Dinu Plîngău, reprezentantul candidatului Octavian Țîcu la prezidențiale.

Victoria Furtună, candidată independentă în cursa pentru prezidențiale, a refuzat invitația redacției RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în cursa pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova s-au înscris 11 candidați.

#Andrei Nastase #dezbateri electorale #Octavian Ticu #RLIVE TV

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.