Ministerul Apărării din România donează Republicii Moldova un lot de echipamente individuale de protecție. Acesta conține căști de protecție, veste antiglonț și autoturisme de teren.

În cadrul ceremoniei de recepționare, ministrul Anatolie Nosatîi a menționat că „România a fost, este și va rămâne unul din cei mai fermi susținători ai țării noastre”. Oficialul de la Chișinău a reiterat că Bucureștiul și-a reiterat angajamentul pentru intensificarea cooperării pe palierul securității și apărării.

Agenda discuțiilor între Nosatîi și Tîlvăr a cuprins aspecte legate de relațiile de cooperare bilaterală în domeniul apărării, asistența acordată de Guvernul României în contextul modernizării Armatei Naționale, situația de securitate regională, precum și alte teme de interes comun.

S-a discutat despre intenția Ministerului Apărării de accedere în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul Platformei de dialog politico-militar – Inițiativă regională a Procesului miniştrilor apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), având în vedere că începând cu 1 iulie 2023, Președinția rotativă a Comitetului de coordonare politico-militar SEDM a fost preluată de către România.

„Parteneriatul strategic pentru integrare europeană dintre Republica Moldova și România se resimte și mai profund la Chișinău, dar și în cadrul organizațiilor internaționale, acolo unde România, inclusiv în persoana dumneavoastră, domnule ministru Angel Tîlvăr, susține prin mesaje și acțiuni ferme Republica Moldova și Armata Națională”, a spus ministrul Nosatîi, în cadrul întrevederii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialii au abordat, de asemenea, conlucrarea eficientă în cadrul reuniunilor comisiei mixte moldo-române, desfășurate anual la nivel de instituții de apărare, stadiul cooperării în domeniul comunicării strategice, contracarării știrilor false, fortificarea apărării cibernetice și a instruirii, dar și creșterii rezilienței la provocările actuale de securitate.

Părțile s-au referit și la importanța expertizei oferite de specialiști din subdiviziunile Ministerului Apărării Naționale colegilor din Ministerul Apărării al Republicii Moldova în elaborarea documentelor strategice necesare pentru funcționarea eficientă a sistemului de apărare și securitate națională, transmite Ministerul Apărării.

La rândul său, ministrul apărării naționale al României, Angel Tîlvăr, a reiterat deschiderea de a sprijini în continuare obiectivul de modernizare a Armatei Naționale a Moldovei, prin programe și proiecte comune, implementate în contextul consolidării parteneriatului.

„Suntem gata să oferim asistență de specialitate și sprijin Armatei Naționale a Republicii Moldova în multiple domenii. Recenta donație de echipamente individuale de protecție balistică și autoturisme de teren reprezintă un exemplu concret al preocupărilor noastre de a contribui la asigurarea resurselor necesare dotării militarilor Armatei Naționale. Aceste donații fac parte dintr-un efort continuu al României, prin Ministerul Apărării Naționale de sprijinire a Republicii Moldova, în domeniul înzestrării armatei cu echipamente moderne”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#donatie #Ministerul Apararii #Moldova #Romania #Tîlvar

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.