Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și fostul vicepreședinte PDM Serghei Iaralov vor fi citați ca martori ai acuzării în dosarul „Kuliok”, în care este învinuit ex-președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, transmite TV8. Decizia a fost luată astăzi, 12 ianuarie 2026, de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Deși procurorii au solicitat audierea a 17 martori, magistrații au aprobat doar 11. Printre aceștia se numără Iurie Reniță, Andrei Neguța, Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, Lilian Carp, Pavel Filip și Andrei Harghel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul „Kuliok” a fost pornit în baza unor înregistrări video din luna iunie 2019, în care Igor Dodon apărea într-o discuție cu fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, și fostul deputat democrat Serghei Iaralov, la sediul PDM. În imagini, Plahotniuc îi înmâna lui Dodon o pungă neagră în care ar fi o sumă mare de bani. Potrivit acuzațiilor, banii erau destinați finanțării Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

La sfârșitul lunii noiembrie 2025, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au decis reluarea examinării dosarului de la capăt. Această decizie a fost luată din cauza unei noi modificări în componența completului de judecată, o situație care s-a repetat de cel puțin șapte ori de când cazul a ajuns la CSJ în octombrie 2022. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că înregistrările video sunt trucate.

#audiere #dosar kuliok #Vladimir Plahotniuc

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.