Dosarul privind frauda bancară în care este învinuit fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, se află într-o fază avansată de examinare în instanță, iar din perspectiva acuzării, probele indică spre o soluție de condamnare. O spune procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, care a precizat că procurorii își doresc ca dosarul să aibă o finalitate în acest an, indiferent de decizia pe care o va pronunța instanța, transmite IPN.

„Au fost deja cercetate probele acuzării și acum se cercetează probele apărării. Sperăm ca într-un timp relevant să se finalizeze această cauză penală. În cazul Plahotniuc acuzarea este prezentă la toate ședințele de judecată. În cazul imposibilității participării unui acuzator de stat, am creat un grup de acuzatori și impedimente din partea procuraturii pe această cauză nu sunt. Depinde de diligența instanței de judecată și a părții apărării”, a declarat Marcel Dumbravan în cadrul emisiunii „În Context” de la postul public de televiziune.

Potrivit lui, procurorii își doresc ca dosarul să aibă o finalitate în acest an, indiferent de decizia pe care o va pronunța instanța.

„Reieșind din probele prezentate, considerăm că urmează o sentință de condamnare. Însă, decizia pe caz va fi adoptată de instanța de judecată în conformitate cu probele prezentate și cercetate”, a explicat șeful Procuraturii Anticorupție.

În același context, șeful PA a oferit detalii și despre un alt dosar de rezonanță legat de frauda bancară. „Cu referire la dosarul „Drăguțanu și alții”, acesta este la o etapă avansată, însă la moment se mai cercetează probele acuzării”, a precizat Marcel Dumbravan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procesul fostului lider PDM, Vlad Plahotniuc, se află în prezent în etapa audierii martorilor apărării. Instanța a acceptat un total de 27 de martori, printre care se numără șefi de instituții bancare, precum și foști demnitari de stat. Vlad Plahotniuc a fost extrădat din Grecia pe 25 septembrie 2025 și se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.