Podul peste râul Răut și pasajul peste calea ferată de pe drumul național R6, în zona sectorului de ocolire a municipiului Bălți, au fost inaugurate și deschise circulației. Cele două obiective asigură continuitatea traseului și oferă condiții mai sigure pentru șoferi și pietoni.

La eveniment au participat viceprim-ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, directorul general al Administrației Naționale a Drumurilor, Ștefan Popa, reprezentanți ai autorităților locale și ai antreprenorului.

„Redeschidem astăzi circulația pe un sector important al centurii municipiului Bălți. Pentru șoferi înseamnă un drum mai sigur și condiții mai bune de circulație, iar pentru această zonă o conexiune rutieră importantă restabilită”, a declarat Vladimir Bolea.

Directorul general al AND, Ștefan Popa, a menționat că lucrările contribuie la asigurarea continuității drumului național R6, care leagă centrul țării de municipiul Bălți și localitățile din nord.

„Podul și pasajul sunt două obiective importante pentru infrastructura rutieră din nordul țării și asigură continuitatea drumului național R6. Lucrările executate vor asigura o circulație mai fluentă și sigură pentru toți participanții la trafic”, a spus Ștefan Popa.

Podul peste râul Răut are o lungime de 42,37 metri, iar pasajul peste calea ferată – 55,48 metri. Ambele construcții au câte trei deschideri, două benzi de circulație și trotuare pe ambele părți.

La podul peste Răut au fost reabilitat sistemul rutier, amenajat sistemul de evacuare a apelor pluviale și construite zonele de racordare cu drumul existent, pe o lungime de 100 de metri. Pentru siguranța circulației au fost instalate peste 84 de metri de parapet metalic și 208 metri de parapet direcțional. Totodată, au fost aplicate marcajele și instalate indicatoarele rutiere.

Valoarea lucrărilor de reparație a podului este de aproximativ 25 de milioane de lei.

În cazul pasajului peste calea ferată, lucrările au inclus reabilitarea sistemului rutier, montarea grinzilor, așternerea îmbrăcămintei rutiere și amenajarea iluminatului exterior. Au fost construite zone de racordare cu drumul existent și podul adiacent, pe o lungime de 400 de metri, reamplasate rețele electrice, ridicate ziduri de sprijin și amenajat sistemul de evacuare a apelor pluviale.

Pe pasaj au fost aplicate peste 160 de metri pătrați de marcaj rutier, instalate 26 de indicatoare și 12 stâlpi de ghidare. Valoarea contractului pentru lucrări depășește 48 de milioane de lei.

În perioada următoare urmează amenajarea zonelor adiacente și demontarea drumului temporar de ocolire, utilizat pentru menținerea circulației pe durata lucrărilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #deschis #pod #R6 #reprație

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.