Procuratura Anticorupţie (PA) nu are capacităţi pentru a efectua filaj şi anumite măsuri speciale de investigație. Declaraţia a fost făcută de Veronica Draglin, în cadrul unui interviu acordat pentru Europa Liberă, funcționara precizând că în cazul delimitării competențelor CNA și PA, acesta va deveni impedimente pentru exercitarea atribuțiilor.

Conform șefei Procuraturii Anticorupție, ofițerii detașați la Procuratura Anticorupție trebuie să aibă dreptul să exercite asemenea acțiuni de investigație și urmărire penală. Totodată, Dragalin consideră necesară introducerea acestor aspecte în proiectele de lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Să fie clar stabilit în lege ca ofițerii detașați la Procuratura Anticorupție să aibă aceleași drepturi de a efectua măsuri de investigații ca și un ofițer de la CNA. Noi, Procuratura Anticorupție, la moment nu avem așa capacități, așa tehnică, aşa specialiști, ofiţeri care pot instala o videocameră sau un microfon în mod secret. Dacă mai departe funcţionăm fără CNA, este foarte important că în lege să fie stabilit ca ofiţerii detaşaţi şi care lucrează în Procuratura Anticorupție să aibă dreptul să facă aceste măsuri. Dacă nu schimbăm acest lucru, o să fie imposibil să lucrăm pe cayuri de rezonanță, de corupție”, afirmă Dragalin.

Despre delimitarea competențelor Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție se vorbește de mai multe luni în spațiul public. În martie, Guvernul a aprobat modificările la Codul de Procedură Penală, iar în aprilie proiectul a fost votat în prima lectură.

#CNA #competente #Dragalin #filaj #PA

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.