Armata ucraineană a vizat în ultimele două zile două depozite de petrol aparținând companiei ruse Rosneft, scrie HotNews.ro. Seria atacurilor cu drone a continuat miercuri, când un depozit din regiunea Tambov a fost lovit și a izbucnit un incendiu.

În noaptea de 1 decembrie, o explozie a avut loc și pe o secțiune a conductei petroliere Drujba, una dintre principalele rute prin care petrolul rusesc ajunge în mai multe state europene. RBC.UA relatează că deflagrația s-a produs în apropierea satului Kazinskiye Vyselki, pe tronsonul Taganrog–Lipetsk.

Forțele Kievului au declarat că a fost folosit un dispozitiv exploziv detonat de la distanță, combinat cu substanțe inflamabile pentru a amplifica arderea. Martorii locali au raportat zgomote puternice și sclipiri în zona incidentului. Atacurile asupra conductei „Drujba” nu sunt izolate. Forțele ucrainene au vizat în ultimele luni această infrastructură, generând perturbări temporare ale livrărilor de petrol către Ungaria și Slovacia. În urma unui astfel de incident, ministrul ungar de externe, Péter Szijjarto, a amenințat că Budapesta ar putea opri exportul de energie electrică către Ucraina.

În altă situație tensionată, autoritățile ungare au interzis accesul comandantului Forței Sistemelor Fără Pilot din Ucraina, Robert „Magyar” Brovdy, în Ungaria și în spațiul Schengen. Livrările de petrol către Ungaria și Slovacia au fost totuși reluate ulterior, după ce avariile precedente ale conductei au fost remediate. Presa ucraineană anunță că incidentul de la Kazinskiye Vyselki este din nou investigat pentru a stabili amploarea pagubelor.

Totodată, un atac cu drone asupra depozitului Nikiforovskaia, din satul Dmitrievka, regiunea Tambov, a provocat un incendiu confirmat public de guvernatorul Evgheni Pervișov. El a precizat că pompierii și forțele de ordine au intervenit rapid. Ministerul rus al Apărării susține că în timpul nopții au fost interceptate și distruse 102 drone ucrainene în mai multe regiuni ale țării. Totodată, presa rusă a confirmat un nou incident pe conducta Drujba, fără a prezenta detalii clare despre cauze și gravitatea avariilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri #Rusia #Ucraina

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.