Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, a apărut în primul său discurs video de la revolta eșuată din Rusia, iar imaginile sugerează că se află în Africa. Videoclipul postat pe canalele Telegram care au legătură cu grupul de mercenari îl arată pe Prigojin în echipament de luptă, spunând că grupul face Africa „mai liberă”.

În videoclipul care a fost postat pe canalele aplicației de mesagerie Telegram, despre care se crede că sunt afiliate lui Prigojin, acesta spune că grupul Wagner desfășoară activități de recunoaștere și căutare și „face ca Rusia să fie și mai mare pe toate continentele, iar Africa și mai liberă”.

„Angajăm adevărați oameni puternici și continuăm să îndeplinim sarcinile care au fost stabilite și pe care am promis că le vom gestiona” mai spune Prigojin.

Euronews relatează că nu a putut să verifice în mod independent autenticitatea videoclipului sau unde și când a fost creat.

Canalele de socializare rusești legate de liderul mercenarilor au declarat că Prigojin recruta luptători pentru a lucra în Africa și, de asemenea, invită investitorii din Rusia să pună bani în Republica Centrafricană prin intermediul Casei rusești, un centru cultural din capitala națiunii africane.

Republica Centrafricană este una dintre țările în care soldații închiriați de Wagner au fost activi și au fost acuzați de comiterea de abuzuri privind drepturile omului.

Kremlinul a folosit grupul Wagner din 2014 ca instrument de extindere a prezenței Rusiei în Orientul Mijlociu și Africa.

#Evghenii Prigojin #Wagner

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.