În acest an, expoziția cu genericul „Eco & Green EXPO 2023” se va desfășura în cadrul Moldexpo în perioada 8-10 septembrie.

„Expoziția are ca obiectiv de a promova dezvoltarea economiei verzi și circulare în Republica Moldova. Manifestarea de la Moldexpo asigură o continuitate a evenimentelor anuale de mediu din Republica Moldova și regiune, cum sunt Ziua Mondială a Mediului (5 iunie), Săptămâna Verde Europeană (5-11 iunie) și se desfășoară în ajunul Zilei Mondiale a Curățeniei (16 septembrie 2023) și a „Săptămânii Europene a Reducerii Deșeurilor”, a menționat Iordanca-Rodica Iordanov, ministra Mediului.

Expoziția „Eco & Green EXPO 2023” va fi găzduită de Moldexpo în pavilionul nr. 2. La eveniment vor participa agenți economici locali și internaționali, reprezentanți ai instituțiilor statului, parteneri internaționali, experți din organizații cu activități dedicate energiei regenerabile și eficienței energetice.

„Eco & Green EXPO 2023” va reprezenta un spațiu în care vizitatorii vor putea explora tehnologii verzi avansate, soluții eco-inovatoare și practici pentru protecția mediului. „Antreprenori, companii și organizații din diverse sectoare vor demonstra soluții prin care se poate contribui la asigurarea unui mediu mai curat și la o economie circulară. Participanții la ateliere practice vor putea învăța și experimenta soluții sustenabile în acțiune, în cadrul unor ateliere interactive. Expoziția este organizată pentru toți cei interesați de soluții ecologice, dezvoltare durabilă și inovații tehnologice”, a specificat Carolina Chiper, director general al Moldexpo.

Veronica Herța, director executiv al Green City Lab Moldova – proiect finanțat de UNDP Moldova, a remarcat că „Eco & Green EXPO 2023” „are menirea de a contribui la sporirea accesibilității și extinderea ariei de utilizare a tehnologiilor verzi și de protecție a mediului, optimizarea, eficientizarea resurselor și dezvoltarea proceselor de producție mai pure, reciclarea deșeurilor”.

Expoziția este organizată în contextul realizării obiectivelor de promovare activă a economiei verzi și circulare din Strategia Națională de Dezvoltare Moldova Europeană 2030, din proiectul Strategiei de Mediu 2030 și din Programului Național de promovare a economiei verzi și circulare în Republica Moldova pentru anii 2024-2028.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #expozitie #Ministerul Mediului #Moldexpo

Informațiile din telefoanele, laptopurile și stick-urile de memorie găsite în vila în care locuia Vladimir Plahotniuc în Grecia nu pot fi accesate. Dispozitivele au un nivel avansat de securizare, iar deblocarea acestora este imposibilă, anunță procurorii care au solicitat acces la ele, în speranța că ar putea găsi probe noi care să demonstreze vinovăția fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”, transmite TV8.

Tot astăzi, instanța a acceptat un nou set de probe ale acuzării, în timp ce o cerere depusă de apărarea lui Dodon a fost respinsă. Fostul președinte nu s-a prezentat azi la ședința de judecată.

După o pauză de peste două luni, ședințele de judecată în dosarul „Kuliok” au fost reluate. Astăzi, procurorii au cerut anexarea unor noi probe care, în opinia lor, ar demonstra vinovăția lui Igor Dodon pentru corupere pasivă, dar și pentru organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale. Printre probe se numără un briefing susținut de fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019.

„Confirm personal negocierile pe care le-am avut cu Igor Dodon. El în numele partidului Socialiștilor, eu în numele PD. Timp de trei luni de zile am avut multe discuții, am încercat să găsim o formulă de parteneriat tehnic între socialiști și democrați…dar a căzut în ultimul moment când nu am acceptat să semnez documentul legat de federalizare și alte cerințe care erau împotriva Republicii Moldova”, a declarat fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc.

„Plahotniuc confirmă că a avut acele întâlniri personal cu Igor Dodon referitor la formarea coaliției dintre PSRM și PDM, confirmă acele negocieri, acele cerințe. Această înregistrare a fost necesară, deoarece noi am depus deligența pentru al audia pe Plahotniuc în ședință de judecată, acesta a refuzat, iar acuzarea a a adus alte probe pentru a confirma unele aspecte”, a explicat procurorul Petru Iarmaliuc.

Instanța a acceptat anexarea probei. Procurorii au mai cerut acces la informațiile de pe telefoanele, laptopurile și dispozitivele de stocare ridicate din vila lui Plahotniuc din Grecia, după reținerea acestuia de către autoritățile elene. Deocamdată, însă, dispozitivele nu au putut fi deblocate. Magistrații au acceptat și alte probe prezentate de acuzare, printre care:

„Am prezentat documente prin care am arătat că conducătorii organizațiilor teritoriale ale PSRM au achitat în aceeași zi cu persoanele decedate sau plecate peste hotare, figurează în actele contabile”.

Deși avocații lui Dodon urmează să asigure prezența a încă șase martori, astăzi niciunul nu a venit să facă declarații. Mai mult, unii dintre aceștia ar refuza să depună mărturii, întrucât figurează în alte cauze penale. Apărarea a depus însă o cerere privind o excepție de neconstituționalitate, care nu a fost admisă.

„Atunci când a fost pornit și trimis în judecată acest dosar, Dodon nu era președinte al Republicii Moldova, era fost președinte. În lege lipsește așa noțiune, deci se judecă în Curtea Supremă dosarele în privința unui fost președinte. Nu mai avea această calitate, prin urmare, urma să fie judecat la judecătoria Buiucani. Faptele au fost imputate pentru perioada cât a fost președinte. Mai repet competența Curții Supreme de Justiție țin de calitatea de președinte, nu de fapte”, a menționat avocatul Petru Balan.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova judecat pentru o infracțiune comisă în perioada exercitării mandatului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, instanța competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele șefului statului. Procesul a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători din complet. Dodon este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat. Fostul președinte pledează nevinovat și riscă până la 20 de ani de închisoare.