În acest an, expoziția cu genericul „Eco & Green EXPO 2023” se va desfășura în cadrul Moldexpo în perioada 8-10 septembrie.

„Expoziția are ca obiectiv de a promova dezvoltarea economiei verzi și circulare în Republica Moldova. Manifestarea de la Moldexpo asigură o continuitate a evenimentelor anuale de mediu din Republica Moldova și regiune, cum sunt Ziua Mondială a Mediului (5 iunie), Săptămâna Verde Europeană (5-11 iunie) și se desfășoară în ajunul Zilei Mondiale a Curățeniei (16 septembrie 2023) și a „Săptămânii Europene a Reducerii Deșeurilor”, a menționat Iordanca-Rodica Iordanov, ministra Mediului.

Expoziția „Eco & Green EXPO 2023” va fi găzduită de Moldexpo în pavilionul nr. 2. La eveniment vor participa agenți economici locali și internaționali, reprezentanți ai instituțiilor statului, parteneri internaționali, experți din organizații cu activități dedicate energiei regenerabile și eficienței energetice.

„Eco & Green EXPO 2023” va reprezenta un spațiu în care vizitatorii vor putea explora tehnologii verzi avansate, soluții eco-inovatoare și practici pentru protecția mediului. „Antreprenori, companii și organizații din diverse sectoare vor demonstra soluții prin care se poate contribui la asigurarea unui mediu mai curat și la o economie circulară. Participanții la ateliere practice vor putea învăța și experimenta soluții sustenabile în acțiune, în cadrul unor ateliere interactive. Expoziția este organizată pentru toți cei interesați de soluții ecologice, dezvoltare durabilă și inovații tehnologice”, a specificat Carolina Chiper, director general al Moldexpo.

Veronica Herța, director executiv al Green City Lab Moldova – proiect finanțat de UNDP Moldova, a remarcat că „Eco & Green EXPO 2023” „are menirea de a contribui la sporirea accesibilității și extinderea ariei de utilizare a tehnologiilor verzi și de protecție a mediului, optimizarea, eficientizarea resurselor și dezvoltarea proceselor de producție mai pure, reciclarea deșeurilor”.

Expoziția este organizată în contextul realizării obiectivelor de promovare activă a economiei verzi și circulare din Strategia Națională de Dezvoltare Moldova Europeană 2030, din proiectul Strategiei de Mediu 2030 și din Programului Național de promovare a economiei verzi și circulare în Republica Moldova pentru anii 2024-2028.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #expozitie #Ministerul Mediului #Moldexpo

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.