Bucureștiul a fost lovit de o furtună devastatoare joi seară, care a durat aproximativ 20 de minute, determinând meteorologii să declare cod roșu. Precipitațiile abundente și căderea grindinei au pus la încercare sistemul de canalizare, transformând arterele orașului în adevărate fluvii urbane, transmite presa de peste Prut.

Aproximativ la ora 23:00, locuitorii capitalei au fost alertați prin sistemul RO-ALERT despre deteriorarea rapidă a condițiilor meteorologice și au fost îndemnați să caute adăpost.

Intensitatea ploii și mărimea grindinei au fost atât de mari încât rețeaua de canalizare a fost depășită, provocând inundații pe străzi.

Inundațiile au afectat nu doar străzile, ci și parcările subterane, blocurile rezidențiale și chiar interiorul locuințelor. Vântul puternic a smuls copaci din rădăcini, care au căzut peste vehicule, provocând daune semnificative.

Conform ultimelor rapoarte ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, peste 100 de străzi, 200 de locuințe, gospodării și subsoluri au fost afectate de inundații. De asemenea, 60 de copaci și 7 stâlpi de electricitate au fost răsturnați de vânt, iar aproximativ 70 de autovehicule au fost avariate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#București #consecinte #furtuna

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.