Elena Cazacov, procuror în Procuratura Anticorupție (PA), trece la Procuratura municipiului Chișinău. Cazacov va asigura interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii capitalei, responsabilă de învinuiri în instanța de judecată. O decizie în acest sens a fost aprobată joi, 13 iunie, de plenul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

„CSP a hotărât: A aproba interimatul funcției de adjunct al procurorului – șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului reprezentare a învinuirii în instanța de judecată a doamnei Elena Cazacov. A transmite hotărârea procurorului general”, a precizat Dumitru Obadă, președinte al CSP.

În anul 2010, Elena Cazacov a fost numită în funcția de Procuror în secţie în cadrul Procuraturii Generale (PG), iar în 2013 a fost numită în funcția de Procuror în cadrul Secţiei combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale (PG).

În 2016 a fost desemnată în funcția de procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistica a Procuraturii Generale (PG), însă în 2018 a fost transferată la Procuratura Anticorupție (PA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul ședinței de miercuri, 12 iunie, cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) Sergiu Rusu și Sergiu Brigai au fost desemnați în funcțiile de adjuncți ai Procurorului General, Ion Munteanu.

Sergiu Rusu, până în prezent, a ocupat funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Rusu a mai ocupat în 2009 funcția de adjunct la Procuratura din Dubăsari, iar în 2015, a devenit procuror-șef al instituției. Sergiu Rusu urmează să treacă și procedura de Vetting.

Cât despre Sergiu Brigai, acesta a fost adjunct al lui Ion Munteanu, inclusiv pe perioada mandatului de Procuror General Interimar. În trecut a activat în cadrul PCCOCS. Brigai nu va fi supus procedurii de Vetting, întrucât deja a promovat evaluarea, a precizat Ion Munteanu.

Procurorul General Ion Munteanu are doi adjuncţi noi. Unul urmează să treacă și prin Vetting

#ajunct al procurorului #CSP #Elena Cazacov #procuror general

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.