Valeriu Daraban este locotenent-colonel de poliție în rezervă, cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare”. Veteranul își amintește că începând cu septembrie 1989, în partea stângă a Nistrului s-au declanșat un șir de acțiuni anti-moldovenești.

În perioada războiului de pe Nistru, Valeriu Daraban a fost șef de stat major al batalionului nr. 6 și a luptat pe platourile din localitățile Coșnița și Bender.

„Noi, fiind pe prima linie, am înțeles că Moldova trebuie să fie liberă” povestește veteranul. „Am aliniat batalionul. Niciunul nu a dat înapoi. Toți au înțeles – dacă nu noi, cine o să apere?”, declară veteranul.

Valeriu Daraban povestește, cu profundă durere, cum în ochii lui își pierdeau viețile camarazii săi din batalionul nr. 6.

„Eu nu pot să vă redau ce simțeam atunci. Ei toți mi-au fost încredințați mie, eu fiind comandantul. Îmi curgeau lacrimile…Vezi că omul moare și nu-l poți ajuta cu nimic”.

„Istoria noi o facem. Oamenii o fac. Dacă nu o vom studia acum, peste 10-20 ani va fi toată falsificată”. Valeriu Daraban speră ca tânără generație să poarte în suflet recunoștință veteranilor care au luptat în prima linie și să cinstească memoria eroilor care au fost răpuși de ploaia de gloanțe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Interviul face parte din campania de conștientizare a importanței istorice a Războiului de Independență lansată de MAI în luna martie curent.

Cu ocazia Zilei Independenței, MAI publică un ciclu de interviuri emoționante cu veterani care au apărat Republica Moldova cu prețul vieții, în Războiul de pe Nistru.

Manifestarea face parte din proiectul „Istoria vie a MAI, adevărul istoric”– o campanie de informare a publicului despre valorile naționale ale poporului nostru, povestită de cei care au purtat luptele pentru libertatea noastră.

Proiectul „Istoria vie a MAI” include lecții deschise în licee din întreaga țară, în care veteranii relatează prin viu grai tinerilor istoriile lor de vitejie.

La finalul lecțiilor, tinerii primesc fotografia simbol a războiului, realizată în trașee de către luptători. Imaginea cuprinde un drapel tricolor prins într-o crenguță, cu un tub de cartuș. Pe drapel este scris cu litere chirilice „Dumnezeu să ne ajute!”. Pe ilustrată sunt semnăturile olografe ale veteranilor care au susținut Lecția de istorie vie, sub îndemnul: „Tu ești viitorul Republicii Moldova! Ai grijă de țara ta!”

Ciclul de lecții deschise cu veteranii va fi reluat odată cu începerea anului școlar.

#independenta #MAI #razboi #veteran

Cel puțin 111 de persoane au murit în Columbia, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit luni partea de vest a țării, potrivit autorităților, scrie Reuters.

Epicentrul seismului a fost localizat în apropierea localității San José del Palmar, în provincia Chocó, o regiune slab populată de pe coasta Pacificului. Cele mai multe victime au fost raportate în provincia Risaralda, situată în regiunea producătoare de cafea.

În orașul Cali, unul dintre cele mai mari din Columbia, autoritățile au anunțat că mai multe persoane au rămas blocate sub dărâmături, după ce peste douăzeci de clădiri s-au prăbușit.

Serviciul Geologic al Columbiei a anunțat că seismul a fost cel mai puternic înregistrat în țară în ultimii zece ani. Până la ora 10:00, ora locală, au fost înregistrate două replici, cu magnitudini de 2,8 și 4,8, cea din urmă fiind resimțită puternic.

Columbia este o țară cu activitate seismică frecventă, fiind traversată de trei lanțuri muntoase ale Anzilor. De-a lungul timpului, cutremurele și alunecările de teren au provocat numeroase victime.

Unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc în 1985, la Armero, când aproximativ 25.000 de oameni au murit în urma unei alunecări de teren provocate de erupția vulcanului Nevado del Ruiz. În 1999, un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit regiunea cafelei, inclusiv orașele Armenia și Pereira, provocând moartea a peste 1.000 de persoane.