Conducerea Ministerului Sănătății nu va pedepsi nici un angajat de la minister sau de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică pentru erorile admise, pe parcursul anilor 2020-2021, în cazul deceselor provocate de noul coronavirus, neraportate la zi. În total, au fost depistate peste 200 de decese neraportate. Declarația a fost făcută de către ministra de resort, Ala Nemerenco, într-o conferința de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

„Cineva va fi tras la răspundere pentru aceste nereguli? Nu e o greșeală a cuiva, mai degrabă este o problemă de management, de gestionare”, a precizat Nemerenco.

Ala Nemerenco susține că această eroare nu schimbă numărul total al persoanelor răpuse de infecție de la începutul pandemiei și că, de fapt, situația epidemiologică la nivel național nu este atât de alarmantă. Mai nou, chiar ieri din numărul total de 70 de cazuri, doar 15 decese erau înregistrate în ultimele 24 de ore.

„Cauzele acestor raportări eronate sunt că informațiile erau livrate cu întârziere, dat fiind faptul că unele cazuri aveau nevoie de mai multe investigații. Adesea notele informative pe care le recepționa ANSP de la instituțiile medicale nu conțineau date complete, de aceea erau returnate și revizuite. O altă problemă erau decesele la domiciliu, care presupuneau multe proceduri birocratice. Medicii lucrau intens, erau foarte obosiți pentru că lucrau ca pe front, iar din cauza acestei presiuni, conducătorii de instituții nu raportau la zi cazurile de decese. Unele ajungeau să fie introduse la câteva zile, săptămâni, luni, avem și cazuri de decese raportate la o distanța de un an”, a mai precizat ministra.

Responsabilii de la minister au mai precizat că au de gând să schimbe modalitatea de publicare a datelor statistice, iar în dreptul cazurilor de deces mai vechi va fi menționată data, luna și anul care să corespundă realității.

Amintim că pe 10 noiembrie, Ministerul Sănătății a raportat 60 de decese provocate de noul coronavirus. Ulterior, au ținut să precizeze că nouă dintre ele erau decese din zilele anterioare. Situația s-a repetat și joi, pe 11 noiembrie, când au fost raportate 70 de decese, cel mai mare număr de decese înregistrat de la începutul pandemiei de COVID-19 în Republica Moldova.

Potrivit datelor statistice, până acum, în Moldova au decedat 8 323 de oameni, în urma complicațiilor provocate de COVID-19.

#COVID-19 #decese #MS #statistica eronata

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.