Caz ieșit din comun la Spitalul de Psihiatrie din Bălți. O pacientă a fost omorâtă de altă bolnavă la mai puțin de o săptămână după ce a fost internată. Deși totul s-a întâmplat în noaptea de vineri spre sâmbătă, poliția a fost sesizată abia luni. Potrivit administrației a anunțat oamenii legii despre omor doar după ce au primit confirmarea medicului legist, scrie tvn.md.

Angajații Spitalului de Psihiatrie au declarat că nu cunosc nimic despre cele întâmplate.

„Eu nu am auzit nimic. -Da cum e posibil așa ceva? -Nu știu eu nimic, iată eu cu bolnavă mă duc. -Pacienții nu sunt păziți? -Cum nu? Sunt păziți, iată eu cu pacienta mă duc, vin. – Dar în contextul în care dmv. îi păziți de ce s-a întâmplat așa ceva? –Mă scuzați, nu știu”.

„Ea acum nu-i. Ea a ieșit, nu știu, cred că la administrație. Ea în secție la moment nu-i. Ea a ieșit. Nu știu peste cât o să vină. Peste 5 minute, peste jumătate de oră”.

Conducerea instituției explică faptul că poliția a fost sesizată abia peste două zile de la omor prin faptul că totul s-a produs noaptea și nimeni din angajați nu a văzut nimic.

„La momentul morții biologice nu a fost nici un motiv pentru a suspecta o moarte criminală sau moarte violentă. În timpul efectuării necropsiei, au apărut careva suspecții și atunci în așa caz se oprește procesul de necropsie și se anunță poliția. Asta a fost o situație care a apărut la ora 1 de noapte când pacienta dormea”, a declarat Lilia Vasile, director adjunct al spitalului de Psihiatrie din Bălți.

Administrația a inițiat o anchetă de serviciu pentru a afla toate circumstanțele.

„Ambele au fost internate o săptămână în urmă, ambele în stare de agitație psihomotorie. Au fost supravegheate în condițiile secției, dar nu pot să vă răspunde exact care a fost regimul de supraveghere pentru fiecare”, a mai conchis directorul adjunct al spitalului de Psihiatrie din Bălți.

Rudele pacienților care sunt tratați în Spitalul de Psihiatrie din Bălți condamnă neglijență angajaților. Potrivit lor dacă pacientele aveau să fie supravegheați se putea de evitată această tragedie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Eu azi dimineață am citit despre dânsul (n.r- incident). Unde au fost infermierii în acest timp? Eu la acest lucru mă gândesc”.

„Este anormal. Dar eu ce pot să spun. Situația în spitalele de la noi este groaznică. Eu nu pot să vorbesc. Foarte urât se atârnă față de pacienți”.

Femeia suspectată de comiterea omorului a fost reținută pentru 72 de ore. Polițiștii au pornit o cauză penală pentru omor.

Ministerul Sănătății informează că a aflat despre cele întâmplate de Spitalul de Psihiatrie Bălți. În scopul elucidării tuturor circumstanțelor, instituția, fondatorul căreia este Ministerul Sănătății, a inițiat o comisie de anchetă internă.

#Balti #omor #spital

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare