Eugeniu Nichiforciuc, liderul Partidului Mișcarea „Respect Moldova”, se pare că nu poate uita o declarație a președintei Maia Sandu, făcută pe 26 ianuarie 2021, la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Șefa statului a ținut atunci un discurs public critic la adresa conducătorilor instituțiilor de drept din Republica Moldova, arătându-se foarte nemulțumită de activitatea lor. Printre altele, Sandu a spus că „despre schemele de corupție ale lui Nichiforciuc și Andronache știu și copiii de grădiniță, numai voi nu vedeți”.

În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV, ediția de miercuri, 20 martie curent, Nichiforciuc a declarat că cei care în trecut au prezentat informații eronate președintei vor purta răspundere.

„Eu vreau să vă spun că ceea ce s-a declarat cu mulți ani în urmă la Consiliul Suprem de Securitate de doamna președintă, dumneavoastră trebuie să înțelegeți că acest lucru președinta l-a primit de la cineva. Această informație în acești ani a fost cu siguranță verificată de zeci de ori și eu sper că acele persoane care au încercat să-mi discrediteze numele, să mă influențeze cumva, să mă intimideze, sau au purtat sau vor purta răspundere. În toată această perioadă, din toate verificările care au avut loc, familia mea, numele meu nu a figurat niciodată în niciun dosar de scheme, corupție și așa mai departe”, a precizat politicianul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#declaratii Maia Sandu #Eugeniu Nichiforciuc #Partidul Mișcarea Respect Moldova #rezoomat #RLIVE TV

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.