Eveniment istoric la Chișinău! De Ziua Unirii Basarabiei cu România, în scuarul liceului „Gheorghe Asachi” din Capitală a fost inaugurat monumentul Reginei Maria, una dintre cele mai importante figuri istorice, care a avut un rol determinant în promovarea idealului unității naționale. La inaugurarea sculpturii au participat autoritățile publice locale și centrale, ambasadori acreditați și personalități care au contribuit la edificarea statuii.

Statuia are o înălțime de peste 6 metri și o reprezintă pe Regina Maria a României din ziua încoronării de la Alba Iulia, purtând în mâna stângă Biblia creștină.

Chipul reginei a fost lucrat în bronz de către sculptorul Veaceslav Jiglițchi, în baza unui proiect realizat de arhitectul Mihail Andrieș.

Ținuta artistică a fost supravegheată de o comisie internațională de experți. Postamentul este realizat din piatră de Cosăuți, de către meșterul Marin Lozan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi se împlinesc 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Votul Sfatului Țării de la Chișinău din 27 martie 1918 a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș şi Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu țara, evenimentul punând bazele constituirii statului român modern.

#inaugurare #monument #Regina Maria #Ziua Unirii

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.