Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, afirmă că riscul de a avea insuficientă apă în Nistru este mic, însă populația Moldovei trebuie să fie pregătită și să se adapteze noilor realități. Declarațiile au fost făcute în discuții cu jurnaliștii, după ședința cabinetului de miniștri.

Întrebat despre eventualele riscuri de secare a râului, ministrul Mediului a precizat că fluviul este regularizat. Drept urmare, autoritățile din Moldova și cele din Ucraina trebuie să ajungă la numitor comun și atunci când nivelul râului scade, să crească debitul.

„Instituțiile ucrainene, în colaborare cu cele din Republica Moldova, colaborează pentru a avea un anumit debit pe Nistru. În cazul în care noi am crește acest debit, așa cum se solicită, sigur că ar fi un lucru bun. Ar exista riscuri ca în perioada de vară să existe insuficientă apă pentru aprovizionarea localităților și a Nistrului în general. De aceea consider că la această etapă nu este un risc, dar constatăm cu regret că tendința de aport este una mai mică, de aceea noi ar trebui să ne adaptăm la noile condiții și să fim mult mai prudenți în consumul de apă”, a declarat Hajder.

Problema secării Nistrului devine una stringentă, în contextul în care fluviul traversează teritoriul ucrainean, pe acesta fiind construite și hidrocentrale. Încă din 2016, autoritățile de la Kiev au pus în aplicare un plan de construcție a mai multor hidrocentrale pe cursul superior al râului.

Presa de mediu a tras de mai multe ori semnale de alarmă, iar experții au avertizat că asemenea măsuri ar putea duce la scăderea nivelului principalei surse de aprovizionare cu apă a mai multor localități din Republica Moldova.

#apa #Gheorghe Hajder #Nistru #nivel #secare

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.