Progresul tehnologic și digital pare să nu fie o prioritate pentru autoritățile din Moldova. Votul online, despre care se discută de mai mulți ani întârzie să fie implementat la scară largă, iar alte sisteme digitale care ar ușura munca multor oameni angajați la stat par să-i sperie pe cei cu funcții de conducere. La această concluzie a ajuns directoare juridică la Moldova Innovation Technology Park (MITP), Silvia Grosu, declarațiile fiind făcute în cadrul podcastului „Mai Departe” cu Artur Gurău, care este difuzat pe RLIVE TV în fiecare miercuri la 21:30.

„Problema este că noi ca și mindset suntem puțin mai reticenți la tot ceea ce înseamnă nou, atunci trebuie să ne depășim poziția noastră de frică, trebuie să fim foarte deschiși la tot ce este nou, pentru că asta este viitorul. Este vorba și de viziune, noi gândim ce este aici și acum”, a declarat Silvia Grosu.

Specialista susține că MITP apelează cu regularitate la diferite tehnologii noi, care nu fac decât să ușureze munca și să ajute la progres și productivitate.

„Dacă vorbim direct de votul online, el este foarte eficient. Moldova Innovation Technology Park a aplicat această metodă la adunarea generală, având 970 de rezidenți. Este o metodă eficientă, este rapidă, este nu foarte costisitoare și nu consumă timp”, a mai povestit Silvia Grosu.

Experta a venit cu unele recomandări pentru cei care vor să apeleze la tehnologii noi, însă sunt reticenți față de cum ele vor funcționa și dacă îi vor ajuta.

„Ca să te asiguri că un sistem lucrează corect, trebuie să știi ce este în spate, cine are acces la aceste date, cum pot fi influențate deciziile pe parcurs, dacă ai sau nu acces, cum se poate face un audit. Dacă există anumite temeri la început, le puneți pe foaie și ele pot fi gestionate sau le răspunde providerul”, a mai spus directoarea MITP.

Ediția video a podcastului „Mai Departe” cu discuția dintre Artur Gurău și Silvia Grosu o puteți urmări în fiecare miercuri la RLIVE TV și pe canalul de YouTube Rockit Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MITP.#podcast #votul online

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.