Progresul tehnologic și digital pare să nu fie o prioritate pentru autoritățile din Moldova. Votul online, despre care se discută de mai mulți ani întârzie să fie implementat la scară largă, iar alte sisteme digitale care ar ușura munca multor oameni angajați la stat par să-i sperie pe cei cu funcții de conducere. La această concluzie a ajuns directoare juridică la Moldova Innovation Technology Park (MITP), Silvia Grosu, declarațiile fiind făcute în cadrul podcastului „Mai Departe” cu Artur Gurău, care este difuzat pe RLIVE TV în fiecare miercuri la 21:30.

„Problema este că noi ca și mindset suntem puțin mai reticenți la tot ceea ce înseamnă nou, atunci trebuie să ne depășim poziția noastră de frică, trebuie să fim foarte deschiși la tot ce este nou, pentru că asta este viitorul. Este vorba și de viziune, noi gândim ce este aici și acum”, a declarat Silvia Grosu.

Specialista susține că MITP apelează cu regularitate la diferite tehnologii noi, care nu fac decât să ușureze munca și să ajute la progres și productivitate.

„Dacă vorbim direct de votul online, el este foarte eficient. Moldova Innovation Technology Park a aplicat această metodă la adunarea generală, având 970 de rezidenți. Este o metodă eficientă, este rapidă, este nu foarte costisitoare și nu consumă timp”, a mai povestit Silvia Grosu.

Experta a venit cu unele recomandări pentru cei care vor să apeleze la tehnologii noi, însă sunt reticenți față de cum ele vor funcționa și dacă îi vor ajuta.

„Ca să te asiguri că un sistem lucrează corect, trebuie să știi ce este în spate, cine are acces la aceste date, cum pot fi influențate deciziile pe parcurs, dacă ai sau nu acces, cum se poate face un audit. Dacă există anumite temeri la început, le puneți pe foaie și ele pot fi gestionate sau le răspunde providerul”, a mai spus directoarea MITP.

Ediția video a podcastului „Mai Departe” cu discuția dintre Artur Gurău și Silvia Grosu o puteți urmări în fiecare miercuri la RLIVE TV și pe canalul de YouTube Rockit Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MITP.#podcast #votul online

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.