O explozie s-a produs vineri, 2 iulie, la Rafinăria Petromidia din Năvodari, România. Mai multe persoane au fost rănite, una având arsuri pe 45% din corp. Momentul groaznic a fost surprins de un turist aflat pe plajă în Mamaia Nord. În imagini se observă flăcările, urmate de un nor negru de fum care s-a ridicat rapid.

La amiază, erau raportate trei persoane rănite în urma exploziei, două dintre ele având arsuri, iar una are traumatism. O persoană era dată dispărută. După care numărul răniților s-a ridicat și informațiile în acest sens încă sunt actualizate.

Fumul este observat de la o distanță de 10 kilometri și a fost văzut și de turiștii aflați în Mamaia și de locuitorii din Corbu și Vadu. Impactul asupra mediului poate fi major, a declarat ministrul român al Mediului, Tanczos Barna. Unul din aceștia a și surprins momentul propriu-zis.

Intervenția la fața locului este în plină desfășurare. Oamenii din localitățile învecinate au primit mesaj RO-Alert să rămână în locuințe și să nu deschidă geamurile. Ministrul Mediului a declarat că impactul asupra mediului poate fi major.

Procesele tehnologice din cadrul rafinăriei au fost oprite în condiții de siguranță. Incidentul s-a produs la instalația de hidrofinare petrol motorină.

Petromidia este în prezent cea mai mare rafinărie din România. Rafinăria este operată de Rompetrol Rafinare. Compania este deţinută de KMG International (54,63%; direct şi indirect) şi de statul român prin Ministerul Energiei (44,69%).

Rompetrol este principala marcă a KMG International, grup deţinut de KazMunayGas, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan. La Petromidia s-au procesat anul trecut procesat 4,8 milioane de tone de materii prime (1,16 mil. tone de benzină şi peste 2,6 mil. tone de motorină şi combustibil de aviaţie).

#explozie #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.