Demisia lui Vitalie Miron, membru desemnat de Parlament în cadrul Comisiei Pre-Vetting, a fost aprobată astăzi, 26 octombrie curent, de deputați.

Vitalie Miron și-a depus demisia la începutul lunii octombrie. Miron a anunțat pe Facebook că a decis să demisioneze inclusiv după ce judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au admis mai multe contestații din partea candidaților nepromovați la funcții în CSP și CSM, iar Curtea a dispus reluarea procedurii de evaluare a acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miron a fost desemnat de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 4 aprilie 2022, în calitate de membru al Comisiei de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora.

DOC „Arde” justiția din Moldova: Un membru delegat de Parlament în Comisia Pre-Vetting își dă demisia

Comisia Pre-Vetting a fost creată în luna aprilie a anului trecut pentru evaluarea integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor și al Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta este constituită din șase membri. Trei dintre ei sunt propuși de partenerii de dezvoltare, iar trei de către fracțiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale. Membrii Comisiei sunt desemnați de Parlament, cu votul a 3/5 din deputații aleși.

#Comisia Pre-Vetting #parlament #Vitalei Miron

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.