Despre mica și marea corupție, implicarea femeilor și bărbaților în acte de corupție și accesul femeilor din Republica Moldova în funcții de conducere este studiul intitulat “Corupție, anticorupție și egalitatea de gen”, realizat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). Acesta prezintă femeile drept manageri ai sărăciei și birocrației în familie, fiind la fel de mult implicate în acte de corupție, doar la un alt nivel decât al bărbaților.
„Nu există gen coruptibil – bărbat sau femeie. Și unii, și alții săvârșesc fapte de corupție.
Din studiul nostru am putut observa că marea corupție presupune, în principal, implicarea bărbaților, iar mica corupție presupune implicarea majoritară a femeilor. Mica corupție este caracteristică servicilor sociale, acolo unde femeia are mai multe atribuții, în special în domeniul educației, al serviciilor publice, rutină și domeniul sănătății”, precizează Natalia Roșca, autoarea studiului “Corupție, anticorupție și criteriul de gen”.
Evghenia Bordeianu este protagonista unui documentar realizat de Grupul Media Realitatea. Femeia povestește despre colectările informale din grădiniță și presiunea la care a fost supusă de părinți și administrația instituției de învățământ, odată ce a refuzat să achite pentru lucrările de reparație din grupă.
„Ni s-a spus o listă întreagă la care trebuie să contribuim financiar: schimbarea geamurilor în dormitorul copiilor, linoleumul, totodată dacă schimbăm geamurile, să schimbăm și tapetele, și este nevoie și electricitatea de schimbat. A fost o zi în noiembrie când am depus 17 petiții la toate organele posibile: Avocatul Copilului, CNA, Pretură, Direcția Educație, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor etc. Banii au fost alocați, geamurile au fost schimbate.
Eu am fost intimidată în cadrul grădiniței date de către administrația instituției, care mi-a spus direct: “Nu merge contra sistemului, că sistemul este așa, nu te-ai găsit tu cea mai deșteaptă. Eu am activat o viață aici aici și am condus instituția”. Tu ești părinte bun, atât timp cât contribui și nu raportezi, nu le faci probleme, dar nu le pasă lor de integritate, de corectitudine”, susține Evghenia Bordeianu, o femeie din Chișinău, mamă a doi copii.
„Nu tolerăm astfel de practici sub nicio formă. Sunt interzise categoric colectările directe de către cadrele didactice sau instituțiile de învățământ a anumitor surse financiare. Anumite colectări financiare pentru plata salarială a cadrului didactic sunt interzise categoric. În acest sens am emis și mai multe ordine. Constatăm, cu regret, că inițiativa vine de foarte multe ori din partea grupurilor de părinți.
Conform legii, părinții au dreptul legal să facă anumite donații pentru îmbunătățirea condițiilor de studii, inclusiv lucrări de reparații, doar că nu se donează sume instituției de învățământ, ci asociației părintești, fără a fi presați ceilalți părinți. Noi sugerăm ca acest tip de donații să nu existe în instituții, pentru a scoate oricare neînțelegere între părinți”, susține Andrei Pavaloi, șef adjunc al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport.
În timp ce autoritățile din educație declară că luptă cu fenomenul corupției și condamnă colectările ilegale din instituțiile de învățământ, societatea civilă afirmă contrariul.
„Tot ce se face, în mare parte, se face de bifă sau s-a făcut până acum de bifă. Fenomenul corupției din educație este unul care este convenabil sistemului și este convenabil inclusiv și din punct de vedere politic, fiindcă scoate presiune financiară de pe Guvern, de pe Ministerul Finanțelor.
Atunci când părinții își asumă, vrând sau nevrând, să repare clasele, să construiască terenuri de joacă, să doteze instituția cu tehnica necesară, atunci e mai puțină presiune pe autoritățile publice care trebuie să facă, de fapt, acest lucru”, afirmă Ala Revenco, președinta Asociației Obștești “Părinți Solidari”.
Educația este domeniul pe care autoritățile ar trebui să pună accent în lupta împotriva fenomenului corupției în Republica Moldova, susține președinta CAPC, Galina Bostan.
„Elementele de bază în prevenirea corupției sunt educația. Educația în sens larg: de la școală până la elaborarea politicilor de stat. Corupția este inclusiv despre ce este bine și ce este rău. Noi trebuie să dezvoltăm o cultură a integrității pentru societatea noastră.
Uneori lucrurile evoluează, alteori, cu părere de rău, degradează, dar depinde de noi cât de corecți vom fi și cât de mult vom cere de la instituțiile de stat, de la cei care ne guvernează, să fie integri. Totul depinde de cererea noastră”, precizează Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției.
„Copiii de azi o să devină copiii mari de mâine, care vor conduce această țară. Valoarea cea mai importantă este omul, nu sunt banii. Și noi trebuie să transmitem copiilor noștri valori corecte”, încheie Evghenia Bordeianu.
La baza realizării materialului video a stat studiul „Corupție, anticorupție și criteriul de gen”, elaborat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, implementat cu sprijinul Suediei. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al Suediei.
