Fermierii moldoveni au venit, din nou, să solicite ajutor de la Guvern. Asociația „Forța Fermierilor” anunță că solicitările anterioare ale fermierilor au fost ignorate de stat, iar problemele lor așa și nu s-au mai rezolvat.

Aceștia au venit într-un număr mai mic, așteptând la pragul Guvernului, pentru a discuta cu premierul Dorin Recean, or cu ministrul Agriculturii. Aceștia spun că sunt gata să revină în centrul capitalei cu tractoarele.

„Sperăm să avem un dialog pe fiecare revendicare și parțial să fie rezolvate cererile noastre înaintate încă în luna iunie. Or, acest lucru a fost promis de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, dar nimic nu s-a întâmplat. Fermierii sunt presați de creditori, deposedați de tehnica agricolă, în condițiile în care prețurile sunt derizorii pentru producția agricolă”, a spus Slusari.

Fermierii solicită introducerea prin decizia Comisiei Situații Excepționale a unui moratoriu până la 31 decembrie 2023 la achitarea datoriilor producătorilor agricoli micro, mici și mijlocii, care cultivă preponderent cereale și oleaginoase atât către creditorii privați, cât și către bugetul public național, cu interzicerea executării silite a obligațiunilor și declanșării procedurilor de insolvență. Mai mult, fermierii cer și crearea pentru perioada vara-toamna a coridoarelor speciale vamale pentru exportul cerealelor și oleaginoaselor autohtone.

Guvernul nu a comentat deocamdată declarațiile fermierilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în luna iunie curent, fermierii din mai multe raioane ale țării au ieșit din nou la proteste și s-au pornit cu tehnica agricolă în capitală. Peste 200 de tractoare au fost parcate în fața Guvernului, iar în unele zile aceștia s-au și plimbat pe bulevardul central.

#agricultori #Guvern #protest

Republica Moldova a fost vulnerabilă la șantaj energetic din cauza dependenței de un număr limitat de surse și rute de aprovizionare, iar lipsa investițiilor în interconexiuni a costat scump țara. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, la evenimentul de lansare a liniei electrice aeriene Vulcănești–Chișinău.

Șefa statului a afirmat că, în primii 30 de ani de independență, Republica Moldova a investit prea puțin în infrastructura energetică, iar Moscova a folosit în repetate rânduri dependența energetică drept instrument de presiune.

„De fiecare dată când Moldova îndrăznea să aleagă altceva decât își dorea Moscova, eram amenințați că vom rămâne fără lumină și căldură. Și au fost perioade în care am fost deconectați de la energie. Ultima dată s-a întâmplat în toamna anului 2021”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a amintit că despre necesitatea unei linii electrice care să conecteze direct Republica Moldova la piața românească se discută de mai bine de un deceniu. Primele demersuri au început în 2013, iar în septembrie 2019, Guvernul pe care îl conducea a aprobat acordul de finanțare cu Banca Mondială, în valoare de 61 de milioane de euro.

Inițial, proiectul urma să fie finalizat în august 2024, însă termenul a fost prelungit, inclusiv din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care a afectat disponibilitatea și livrarea echipamentelor.

Construcția liniei electrice a fost încheiată în noiembrie 2025, după care au urmat testele tehnice, verificările de siguranță și procedurile de recepție. Stația de la Vulcănești a fost finalizată în iunie 2026, iar stația Chișinău a început testările cu câteva săptămâni în urmă. Maia Sandu a precizat că linia electrică de 400 kV, cu o lungime de aproximativ 158 de kilometri, împreună cu cele două stații modernizate, reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura energetică a țării.

În discursul său, șefa statului a făcut o paralelă cu gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău, care a oferit Republicii Moldova o alternativă de aprovizionare cu gaze naturale în timpul crizei energetice. Potrivit Maiei Sandu, independența energetică înseamnă capacitatea Republicii Moldova de a decide singură de unde cumpără energia, fără a fi vulnerabilă la presiuni și șantaj.

Alte două linii electrice, în plan

Președinta a anunțat că următoarele proiecte importante pentru consolidarea securității energetice sunt liniile electrice Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș.

Linia Bălți–Suceava are o valoare estimată de aproximativ 77 de milioane de euro și va fi finanțată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, precum și printr-un grant de 15 milioane de euro oferit de Uniunea Europeană.

Proiectul Strășeni–Gutinaș va fi realizat cu sprijinul Statelor Unite ale Americii, care au aprobat un grant pentru construcția liniei.

Linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, cu o lungime de 158 de kilometri, a fost inaugurată în prezența președintei Maia Sandu, a comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, și a reprezentanților Băncii Mondiale. Noua rețea de transport de 400 kV va permite diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie electrică și consolidarea conexiunilor cu România și piața europeană.