Huseyin Bayraktar este unul dintre profesorii turci expulzați din Moldova. În cea de-a doua parte a interviului exclusiv acordat pentru MoldovaLive, el a transmis un mesaj autorităților țării noastre, cerând ca „fiecare om implicat să fie investigat”.

Bărbatul este de părerea că nu doar fostul șef al SIS, Vasile Botnari, care a devenit unica persoană condamnată ulterior, se face vinovat de reținerea abuzivă din toamna anului 2018 a profesorilor de la Liceul Teoretic Orizont. Bayraktar este de părerea că administrația de la Chișinău trebuie să facă tot posibilul pentru eliberarea și celorlalți colegi de-ai săi, trimiși după gratii de regimul Erdogan.

„Cu siguranță am simțit această schimbare de atitudine. O admir pe doamna președinte, Maia Sandu, pentru atitudinea luată în legătură cu cele întâmplate atunci. Autoritățile actuale m-au contactat, pentru că vor să afle adevărul și să investigheze cele întâmplate. Aproximativ o lună și jumătate în urmă am fost contactat (n. red.: autoritățile Republicii Moldova). Le-am spus că voi contribui cu ce pot pentru ca adevărul să iasă la iveală. Nu cred că fostul director este unicul vinovat de cele întâmplate”, a spus el.

În același timp, Bayraktar a mulțumit moldovenilor pentru atitudinea pe care au avut-o. Totodată, el le transmite cetățenilor noștri că persoanele de la liceul unde a activat „nu sunt criminali”.

„Am văzut mai mulți oameni au fost implicați în această crimă. Vreau ca investigațiile să fie făcute în profunzime, pentru ca fiecare om implicat să fie investigat. Aș vrea să mulțumesc moldovenilor pentru ajutorul și susținerea oferită. Cred că și prietenii mei, după ce vor fi eliberați, vă vor fi recunoscători că vă pasă de noi. Aș mai vrea să spun poporului moldovenesc că cei ce lucrează la Orizont nu sunt criminali sau teroriști. Ei au venit în Moldova pentru a ajuta elevii și a contribui la promovarea și îmbunătățirea domeniului educației”, afirmă el.

Huseyin Bayraktar, alături de mai mulți colegi, a fost încarcerat în septembrie 2018, urcat în avion și trimis în Turcia. Deși fostul președinte, Igor Dodon, spunea că profesorii turci au fost tratați cu demnitate, bărbatul susține că nu li s-a oferit nici măcar apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru expulzarea profesorilor turci, Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Țara noastră a fost obligată să achite câte 25.000 de euro fiecărei dintre familiile celor șapte cadre didactice. Fostul șef al SIS, Vasile Botnari, singurul figurant în dosar, a fost condamnat, obligat să achite amendă în valoare de 88.000 de lei. Totodată, lui i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani

#interviu #mesaj pentru moldoveni #Moldovalive #profesor expulyat #profesor turc

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.