Avându-i în rolurile lui Barbie şi Ken pe Margot Robbie şi Ryan Gosling, comedia despre păpuşa care se aventurează în lumea reală a avut încasări de peste 1,03 miliarde de dolari la nivel mondial, dintre care 459 de milioane de dolari în America de Nord. Barbie a fost unul dintre cele mai aşteptate filme ale deceniului, iar fenomenul s-a propagat şi în lumea businessului şi a investiţiilor.

Prima păpuşă Barbie a fost dezvăluită publicului în 1959, iar Mattel, compania americană care le produce, s-a listat pe Bursa de la New York chiar un an mai târziu. În 1961 a fost introdusă şi păpuşa Ken, partenerul lui Barbie, iar în 1962 a fost lansată prima casă de păpuşi, Barbie Dreamhouse. Popularitatea brandului a decolat în anii ’60, vânzările ajungând la aproape 1 miliard de dolari până la începutul anilor ’90. Mattel era lider în producţia de jucării în rândul companiilor listate la bursă.

Lansarea filmului Barbie a atras un val uriaş de reacţii şi articole – despre calitatea producţiei sau jocului actorilor, despre ce propune şi promovează şi în general despre orice a produs un declic în minţile oamenilor – devenind în scurt timp un hot topic al momentului. Acesta nu este un astfel de articol.

Vânat de toţi

Euforia din jurul filmului a adus un interes şi pentru alte companii din industrie sau care au fost implicate în producţia filmului, cum ar fi Warner Bros.

„Linii speciale de produse Barbie pot fi găsite în magazinele Zara, Primark şi GAP, printre altele. Crocs a produs o ediţie specială a pantofilor săi, Aldo a creat pantofi cu toc, transparenţi, cu brandul Barbie, iar Fossil o linie de ceasuri. Aceste acorduri, combinate cu succesul uriaş al filmului Barbie, ar trebui să aducă Mattel cel puţin 100 de milioane de dolari”, scrie eToro într-un comunicat.

Zgomotul pe care Barbie l-a creat nu este o coincidenţă. Divizia Barbie a Mattel a cheltuit 100 de milioane de dolari pe marketing pentru acest film în 2023, potrivit Media Radar. Acesta este doar primul pas în transformarea modelului de business de la un producător de jucării la un grup bazat pe proprietate intelectuală.

Chiar dacă impactul filmului Barbie nu a fost reflectat în raportul financiar aferent celui de-al doilea trimestru, majoritatea întrebărilor analiştilor din timpul conferinţei au fost legate de blockbuster: comandă retailerii mai multe păpuşi Barbie? Un film destinat publicului adult va vinde de fapt mai multe jucării? Ce spuneţi de o continuare?

În 2022, vânzările de păpuşi Barbie s-au ridicat la 1,5 miliarde de dolari, dintr-un total al vânzărilor de 5,4 miliarde de dolari, în scădere cu 12% faţă de 2021. O schimbare de strategie în direcţia divertismentului şi o mulţime de produse legate de film, care deja s-au epuizat in magazine, ar întruchipa speranţa companiei privind viitorul afacerilor.

Valoarea brandului Barbie s-a dublat în ultimii doi ani, iar înainte de lansarea filmului a fost estimată la aproximativ 700 de milioane de dolari. Dacă trendul se menţine în continuare valoarea sa poate ajunge la peste 1 miliard de dolari în scurt timp.

„Mult aşteptatul film Barbie prezintă două dintre cele mai fierbinţi subiecte din industria media globală: creşterea francizelor cinematografice de succes şi veniturile uriaşe rezultate din plasarea de produse. Barbie a devenit una dintre cele mai mari francize de divertisment de la lansarea sa în 1956, alături de Star Wars, Disney Princess, Marvel şi Harry Potter, cu vânzări generate ulterior, de la produse sub licenţă pană la emisiuni de televiziune”, comentează Ben Laidler, strategul eToro pentru pieţe globale.

Directorul general al Mattel, Ynon Kreiz, a declarat că filmul a fost mai mult decât un spectacol de teatru. „A fost vorba de crearea unui eveniment cultural şi de valorificarea mărcilor noastre într-un mod în care nu am mai făcut-o până acum”, le-a spus el analiştilor.

#bani #film Barbie #trend

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.