UPDATE Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a confirmat atacul asupra terminalului petrolier din Sankt Petersburg.

„De la granița de stat a Ucrainei până la acest obiectiv al industriei petroliere ruse, care susține efortul de război, sunt aproximativ 1.100 de kilometri. De asemenea, au fost atinse și ținte exclusiv militare de la baza din Kronstadt. O altă țintă a fost o întreprindere din regiunea Tambov, implicată în producția de armament rusesc. Distanța până la linia frontului este de aproape 600 de kilometri”, a subliniat Zelenski.

Potrivit șefului statului ucrainean, operațiunile cu rază lungă de acțiune au fost desfășurate de militari din SBU, SBS, Forțele pentru Operațiuni Speciale, GUR și Serviciul de Grăniceri al Ucrainei.

ȘTIREA INIȚIALĂ Un incendiu a izbucnit la un terminal petrolier din Sankt Petersburg după un atac cu drone asupra regiunii Leningrad, au relatat canalele rusești de Telegram și publicația Astra.

Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a anunțat inițial, în jurul orei 04:00, că trei drone ar fi fost doborâte deasupra regiunii. Ulterior, acesta a declarat că regiunea a fost vizată de un atac cu aproximativ 30 de drone, iar câteva ore mai târziu a susținut că 50 de aparate de zbor fără pilot au fost interceptate.

Locuitorii din Sankt Petersburg au raportat explozii puternice și un incendiu de proporții. Potrivit imaginilor și înregistrărilor video publicate pe rețelele sociale, flăcările au cuprins complexul „Petersburgskii Neftianoi Terminal”, unul dintre cele mai mari terminale petroliere din nord-vestul Rusiei.

Canalul de Telegram Astra a analizat imaginile surprinse de martori și a confirmat că incendiul a izbucnit pe teritoriul terminalului petrolier.

Atacul a afectat și traficul aerian. Presa rusă scrie că peste 20 de curse care urmau să decoleze de pe aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg au fost întârziate sau anulate.

Incidentul are loc în ziua în care în Sankt Petersburg începe Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), eveniment la care sunt așteptați oameni de afaceri și delegații din mai multe țări.

În aceeași noapte, canalele rusești de Telegram au relatat că și uzina „Progress” din orașul Miciurinsk, regiunea Tambov, producătoare de echipamente pentru sisteme de control ale tehnicii aviatice și rachetelor, ar fi fost atacată și cuprinsă de flăcări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #Sankt Petersburg

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.