Un incendiu puternic a izbucnit astăzi, 26 februarie, în apropierea orașului Vatra din municipiul Chișinău. La fața locului au intervenit două echipaje de pompieri.

„Potrivit primelor informații un incendiu de vegetație uscată a cuprins împrejurările bazinului acvatic. La fața locului au fost îndreptate două echipe de salvatori și pompieri. Ajunși, la destinație, angajații IGSU au stabilit că o suprafață extinsă de stufăriș de pe malul lacului este cuprinsă de flăcări. La moment, pompierii efectuează lucrări de localizare și lichidare a incendiului”, transmite Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Din fericire nimeni nu a avut de suferit. Toate circumstanțele urmează a fi stabilite ulterior de organele de resort.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) avertizează repetat cetățenii că incendierea intenționată a vegetației uscate și a gunoiului menajer este sancționată administrativ. Conform Codului Contravențional, Articolul 115 aliniatul 3 „Arderea în câmp deschis a resturilor vegetale de orice proveniență”, se sancționează cu amendă de la 10 mii la 15 mii de lei aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore.

#incendiu #pompieri #Vatra

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.