Întreprinderile din stânga Nistrului trebuie să lucreze în condiții egale și legale cu cele din dreapta Nistrului, să achite preț real pentru gaz și impozite, consideră ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea. În opinia oficialului, abordarea autorităților în privința furnizărilor de gaz către companiile industriale din regiunea separatistă trebuia să fie alta.

Fostul oficial a declarat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu că au existat probleme în gestionarea situației. În opinia sa, condiția de bază trebuia să fie că dacă gazul nu este plătit la prețul de piața, combustibilul albastru nu va fi livrat în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„E adevărat că toți agenții economici, toate companiile trebuie să lucreze în condiții egale. (…) Eu am două probleme cu felul în care este gestionată această situație. În primul rând, condiția impusă de Chișinău, gazul care vine în regiunea transnistreană. (…) Gazul ăsta o să îl folosiți doar pentru oameni, întreprinderile nu vor lucra. Dacă vreți, vor trebui să plătească impozite. Abordarea firească trebuia să fie: Lucrați, luați gaz, dar să știți, plătiți prețul adevărat și plătiți impozite. Dacă nu veți plăti, rămâneți fără gaz”, a spus Flenchea.

Prezent în studiou, ex-ministrul Energiei Victor Parlicov a menționat că, în criza energetică din 2025, Transnistria a fost pentru prima dată dependentă de Republica Moldova. În opinia sa, Chișinău trebuie să consolideze procesul de producere a curentului electric, pentru a diminua vulnerabilitatea care a mai rămas.

VIDEO Parlicov: În criza energetică, pentru prima dată Transnistria a fost dependentă de Moldova

#Alexandru Flencea #gaz #impozite #întreprinderi #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.