Prezentarea actelor de identitate la schimb valutar este o idee bună, dar autoritățile nu au potențial pentru a o aplica. Declarația a fost făcută de ex-premierul Ion Chicu, în studioul emisiunii „Puterea a Patra”. Politicianul menționând că drept urmare, decizia ar putea genera efect negativ.

Potrivit lui Chicu, tranzacțiile trebuie să fie transparente. În același timp, fostul șef de Guvern nu exclude că reglementarea se introduce pentru a urmări finanțele cetățenilor, dar nu este clar de ce din start trebuie „torpilată inițiativa”.

„Dacă nu ai ce ascunde, trebuie să se vadă. Am văzut multe speculații, că se face ca peste un an să fie urmărită diaspora. Admir lucru ăsta, dar nu e demonstrat de ce trebuie să torpilăm din star această inițiativă. Pe de altă parte, stat slab, cu insituții, slabe, pătrunse de corupție, nu poate implementa reglementări aspre. Majoritatea schimburilor valutare se vor face мимо кассы”, susține Chicu.

În context, ex-premierul a declarat că ar putea fi aceleași consecințe și în cazul impozitării mai severe. Conform lui, măsurile nu se implementează, deoarece există riscul evaziunii.

În martie 2023, Parlamentul a votat un proiect prin care cetățenii erau obligați să prezinte buletinul de identitate, dacă schimbă sume de peste 10.000 de lei. Ulterior însă, parlamentarii au declarat că ar putea exista evaziuni, inclusiv eliberarea mai multor bonuri pentru sume mai mari. Așadar, pe 16 august, deputatul PAS Radu Marian anunța că a înregistrat un amendament, în document fiind indicat că pentru orice sumă la casele de schimb valutar va trebui prezentat un act de identitate.

#buletin de identitate #Chicu #ex-premier #schimb valutar #tranzactii

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM) pentru anul 2026 vor fi majorate cu 167,45 milioane de lei, bani care urmează să fie direcționați în principal către procurarea de servicii medicale. Modificările la legea fondurilor AOAM au fost adoptate în a doua lectură de Parlament, în ședința din 17 septembrie.

În urma rectificării, veniturile fondurilor AOAM vor ajunge la 18 miliarde 999 de milioane 726 de mii de lei, iar cheltuielile – la 19 miliarde 384 de milioane 935 de mii de lei. Deficitul bugetar rămâne la nivelul aprobat inițial, de peste 385 de milioane de lei.

Cea mai mare parte a banilor suplimentari va ajunge în fondul de bază al AOAM, care va fi suplimentat cu 167,45 milioane de lei pentru procurarea serviciilor medicale.

Astfel, peste 157 de milioane de lei vor fi alocate suplimentar pentru asistența medicală spitalicească. Banii vor permite extinderea volumului de cazuri acute tratate, dar și finanțarea unor intervenții în cadrul programelor speciale, precum operațiile de cataractă și intervențiile cardiochirurgicale.

Fonduri suplimentare sunt prevăzute și pentru chirurgia de o zi, tratamentul cazurilor cronice cu profil geriatric, serviciile de reabilitare generală și specializată, dializă și radioterapie.

Pentru îngrijirile paliative vor fi alocate încă șase milioane de lei, iar asistența medicală primară va primi aproximativ 2,92 milioane de lei în plus. Pentru asistența medicală urgentă prespitalicească sunt prevăzute alte 1,48 milioane de lei.

O parte din fondurile suplimentare va acoperi și serviciile medicale acordate beneficiarilor de protecție temporară, inclusiv refugiaților din Ucraina.

Majorarea veniturilor AOAM este explicată prin creșterea numărului persoanelor care au achitat în acest an prima de asigurare în sumă fixă, precum și prin estimările privind încasările până la sfârșitul anului. Veniturile din primele în sumă fixă urmează să crească cu peste 90 de milioane de lei, iar cele din alte surse – cu mai mult de 71 de milioane de lei.

Modificările la Legea fondurilor AOAM pentru 2026 vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.