Parlamentul a găzduit marți, 21 februarie, un grup de tineri din comunitățile etnice prezente în țara noastră, în contextul Zilei internaționale a limbii materne.

Printre oaspeții instituției legislative au fost reprezentanți ai comunităților ucrainene și bulgare, elevi de la Liceul Teoretic „Mihail Koțiubinski” și Liceul Teoretic Bulgar „Vasil Levski”, însoțiți de profesori, dar și copii din familiile refugiaților din Ucraina.

În fața tinerilor a ieșit deputatul PAS, Vitali Gavrouc, care i-a îndemnat să aibă grijă de limba lor maternă, dar și de limba română. Parlamentarul cunoaște opt limbi: româna, rusa, engleza, franceza, italiana, spaniola, germana, dar și limba turcă.

„Câte limbi vorbești de atâtea ori ești om. Cunoașterea mai multor limbi este un avantaj, care deschide multe uși. Totodată, este important să avem grijă de limba maternă și de limba română”, a spus deputatul.

Vitali Gavrouc a menționat că din cei 101 de deputați aproape un sfert reprezintă alte etnii, inclusiv ucraineană și bulgară. Mai mult, pentru prima oară, în actuala legislatură sunt mai mulți deputați din diasporă. Astfel, întreg corpul de parlamentari reprezintă vocea tuturor cetățenilor.

Vizita tinerilor a fost organizată în parteneriat cu Agenția Relații Interetnice.

Ziua internațională a limbii materne este marcată anual, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală şi lingvistică din întreaga lume. Ea a fost proclamată de UNESCO în anul 1999.

Tot marți, la Parlament au venit în vizită un grup de 20 tineri de la Casa Republicană de Cultură a Surzilor din Moldova. Deputata Eugenia Cojocari le-a oferit informații despre istoria parlamentarismului în țara noastră și, mai cu seamă, despre cele mai importante funcții ale legislativului în raport cu cetățenii. Turul ghidat, tradus de către interpreta în limbaj mimico-gestual Alla Bargan, a fost organizat în parteneriat cu Asociația Surzilor din Moldova.

#deputati #oaspeti #parlament #tineri

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.