În această dimineață s-au împlini 48 de ore de când Federația Rusă a inițiat procesul de bombardare a Ucrainei. Potrivit informațiilor, armata ucraineană, în primele ore ale zilei de sâmbătă că a respins un atac al armatei ruse pe una dintre principalele artere ale Kievului, la câteva ore după un apel dramatic la mobilizare lansat de președintele Vladimir Zelenski.

Luptele continuă în mai multe orașe din țară. Putin a declarat că nu va înceta atacul asupra Ucrainei decât în momentul în care soldații vor pune armele jos și se vor preda.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

11.58 Ucraina vine cu un apel către Crucea Roșie pentru a ridica cadavrele soldaților ruși căzuți în războiul inițiat de către Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Solicitarea a fost făcută sâmbătă, 26 februarie, de către viceprim-ministra Ucrainei Irina Vereșciuk.

„Cerem Crucii Roșii să ajute să ducă cadavrele soldaților ruși în Federația Rusă. Acestea sunt mii de cadavre de invadatori, aceasta este o nevoie umanitară și cerem ca trupurile invadatorilor ruși să părăsească teritoriul Ucrainei”, a subliniat Vereshchuk într-o conferință de presă.

Ea a adăugat că Federația Rusă ar trebui să știe câte cadavre ale ocupanților zac astăzi pe pământul ucrainean.

11.16 Soldații ruși continuă să depună efort pentru a lua cu asalt Kievul, capitala Ucrainei. Acest lucru reiese nu doar din poziționarea militarilor ruși la marginea localității, ci și din faptul că în oraș au apărut o mulțime de semne ciudate, dar care pot fi explicate.

Marcajele au fost puse de militari ruși infiltrați în oraș, înainte de atac, pentru a ghida trupele ruse. Acestea sunt plasate pe asfaltul drumurilor, pe clădiri, pe arbori.

11.11 Avansul trupelor rusești în a treia zi de război

10.56. Republica Moldova a luat primele măsuri împotriva propagandei și manipulării. Astfel, Serviciul de Informații și Securitate a anunțat în această dimineață că va bloca site-ul agenției de presă Sputnik Moldova și portalul gagauznews.md.

10.53 Forțele Armate ale Ucrainei trag linia și fac calculul matematic. Astfel, pierderile Federației Ruse suferite până sâmbătă dimineață includ 3.500 de soldați, 102 tancuri, 536 de vehicule blidate, 14 avioane de luptă, 8 elicoptere.

10.28 Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a discutat cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Liderul Ucrainean a precizat că acum este momentul să fie luată o decizie asupra unui curs clar de integrare europeană pentru Ucraina.

09.56 Clipe de groază pentru locuitorii unui bloc din Kiev. Clădirea a fost străpunsă de o rachetă. Există victime, însă numărul lor exact nu se cunoaște șa ora actuală.

9.30 Dimineața a început cu o apariție a președintelui Zelenski care precizează că nu are de gând să părăsească nici Kievul, nici Ucraina.

SUA s-au oferit să îl scoată pe preşedintele Volodimir Zelenski din Kiev, pentru a nu fi capturat sau ucis de armata rusă şi pentru a continua să conducă ţara în siguranţă, scrie Washingtonpost.

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.