Lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană este deschisă, iar în momentul în care apar probe suplimentare despre acțiunile curente ale unor persoane, acestea vor ajunge în această listă. Este declarația președintei Maia Sandu, făcută la o conferință de presă, fiind întrebată de ce controversatul om de afaceri Veaceslav Platon nu se regăsește în această listă.

„Această listă este una deschisă, în momentul în care apar probe suplimentare despre acțiunile curente ale unor persoane care participă la acțiunile de destabilizare, care vor să creeze/să atragă Republica Moldova în război, aceste persoane riscă să ajungă în listă. Este un proces curent, în momentul în care se adună probe, aceste probe sunt transmise instituțiilor Uniunii Europene, ulterior sunt examinate și luate decizii”, a precizat Maia Sandu.

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare, în aprilie 2017, în dosarul furtul miliardului. Acesta era învinuit că ar fi obținut ilegal circa un miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse. Platon a fost eliberat pe 15 iunie 2020, după patru ani în pușcărie. În august 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a eliberat mandat de arestare pe numele lui Platon pe un termen de 30 de zile şi a dispus să fie dat în urmărire generală. Acesta a plecat în Marea Britanie, unde se află și până în prezent.

Recent, Canada a publicat lista persoanelor acuzate de destabilizări în Moldova, care vor fi sancționate de Otawa. Este vorba despre șase restricții individuale și una care se referă la o formațiune politică. Este vizat partidul Șor și liderii lui: Ilan Șor și Marina Tauber. Pe listă se mai regăsesc Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Vladimir Andronachi, Constantin Botnari și Gheorghe Cavcaliuc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că și Uniunea Europeană a anunțat, la sfârșitul lunii mai, primele cinci persoane din Republica Moldova sancționate în baza procedurii pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a țării, inițiate de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. Este vorba de liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, deputata Marina Tauber, fostul șef-adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, dar și oligarhul rus Igor Ciaika, considerat un apropiat al fostului președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținute de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie.

Decizia zilei! Ambasadorii statelor UE la Bruxelles au aprobat sancțiuni pentru Șor și Plahotniuc. Ce urmează

#politicieni #sanctiuni #UE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.