La 2 februarie 2014, locuitorii autonomiei au fost chemați să participe la două referendumuri – consultativ și legislativ, care ulterior au foste declarate ilegale de către autoritățile centrale. Decizia privind organizarea plebiscitelor a fost luată în noiembrie 2013, ca urmare a parafării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest context al relațiilor dintre autoritățile centrale și cele din autonomie au atras atenția internațională.

Astfel, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză, în vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat. Ca urmare, în noiembrie 2015, a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia.

Pe tot parcursul procesului, membrii grupului de lucru, deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și aleșii Adunării Populare, au adoptat un șir de decizii pentru îmbunătățirea mecanismelor existente și crearea unor proceduri noi pentru clarificarea competențelor autonomiei și prevenirea eventualelor neclarități dintre autoritățile centrale și UTA Găgăuzia.

Larisa Voloh, co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Obiectivele care au stat la baza creării grupului de lucru au fost stabilirea unui dialog permanent parlamentar între autoritățile din Găgăuzia și Parlament dar și crearea unor mecanisme pentru clarificarea competențele autonomiei și prevenirea eventualelor neînțegeri între cele două părți”.

Alexandr Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare: „Partenerii externi și Chișinăul au decis să-și unească eforturile pentru a crea o platformă instituțională pentru o colaborare permanentă dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomie #Gagauzia #referendum

Actorul, regizorul, pedagogul și fostul ministru al Culturii, Veaceslav Madan a murit marți, 29 septembrie, la vârsta de 77 de ani. Acesta s-a născut la 27 noiembrie 1948, în satul Cojușna, raionul Strășeni, și și-a dedicat o mare parte din activitate teatrului și formării noilor generații de artiști.

Veaceslav Madan a activat ca actor și regizor, a condus instituții teatrale și a fost profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Potrivit Ministerului Culturii, acesta a contribuit la promovarea și dezvoltarea teatrului din Republica Moldova.

Ministerul Culturii a transmis condoleanțe familiei, colegilor, discipolilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat.

„În perioada 2002–2005, Veaceslav Madan a exercitat funcția de ministru al Culturii Republicii Moldova, contribuind la dezvoltarea domeniului cultural. Ulterior, și-a continuat activitatea în serviciul diplomatic. Ministerul Culturii transmite sincere condoleanțe familiei, colegilor, discipolilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, transmite Ministerul.