Curs valutar
  • EUR
    20.1666
    0.0699%
  • USD
    18.3175
    0.4722%
  • RUB
    0.2215
    0%
  • RON
    3.7699
    0.0769%
  • UAH
    0.4030
    0.4715%

Toate știrile

17 noiembrie 2026

VIDEO Ghiocei, comercializați ilegal în centrul orașului Bălți. Ce spun vânzătorii

23 Feb. 2023, 16:28
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
23 Feb. 2023, 16:28 // Societate //  Realitatea.md

Chiar dacă este interzisă prin lege comercializarea florilor care sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, la piața din Bălți acestea se vând mai la tot pasul. Întrebați de ce încalcă legea, comercianții s-au arătat supărați de prezența echipei TV Nord și au justificat activitatea cum au putut.

Astăzi la piața din Bălți, văzătorii cereau 5 lei pentru o floare.

„Nu, eu nu vreau să vorbesc. – La ce preț sunt? – 5 lei – Nu vă pare rău să-i săpați și să-i vindeți? Dar cu ce propuneți să achit gazul, îmi pare rău. – Chiar dacă sunt în cartea roșie? Eu nu am săpat în pădure, sunt de la mine de acasă.”

Bălțenii spun că cei care vând plantele sunt inconștienți, iar amenzile ar trebui să fie mai mari.

„Îmi pare rău că le rup din pădure, de unde sunt ele, chiar îmi pare rău, pentru ce lumea le sădește, în general este natura, ele singure au ieșit, dar nu trebuie rupte, îmi place să stea frumos acolo, chiar și de acasă eu nu rup”.

Precizăm că, în Republica Moldova, comercializarea ghioceilor și brândușelor este strict interzisă. Aceste plante fiind incluse în Cartea Roșie. Pentru comercializarea acestora sunt aplicate amenzi în sumă de la 2.500 de lei până la 5.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Nov. 2026, 10:44
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
17 Nov. 2026, 10:44 // Slider //  Vlada Ciorici

Uniunea Europeană le recomandă cetățenilor să aibă suficiente alimente, apă și medicamente pentru a se descurca pe cont propriu cel puțin trei zile în caz de criză, scrie Euronews. Fiecare familie ar trebui să aibă un plan de urgență și un rucsac pregătit pentru evacuare, fie că este vorba despre o calamitate naturală, fie despre un dezastru provocat de oameni.

Noile recomandări au fost prezentate pe 3 noiembrie de comisarul european pentru pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib. Ideea de bază este ca, în primele 72 de ore ale unei crize, când serviciile de intervenție sunt suprasolicitate, gospodăriile să își poată acoperi singure nevoile de bază.

Documentul vizează constituirea rezervelor de urgență, cooperarea între cetățeni, educația pentru situații de urgență încă din primii ani de școală și comunicarea riscurilor către populație. Recomandările au fost elaborate împreună cu statele membre și cu țările din Mecanismul de protecție civilă al UE.

De ce acum?

Comisia Europeană consideră puțin probabil un război la scară largă, însă proximitatea războiului din Ucraina face UE mai vulnerabilă. În plus, Europa se confruntă cu inundații și incendii agravate de schimbările climatice, dar și cu tot mai multe acte de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice.

Doar în ultimele săptămâni au avut loc mai multe incidente. La sfârșitul lunii octombrie, hackeri au preluat de la distanță controlul instalațiilor frigorifice din zeci de supermarketuri din șapte state ale UE și au activat modul de dezghețare, iar mai multe tone de alimente s-au alterat. La începutul lunii, un atac similar afectase circa 700 de supermarketuri din Franța, atribuit de autoritățile franceze unor hackeri din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran.

Începând cu 3 noiembrie, timp de o săptămână, cel puțin 20 de aeroporturi europene, peste 35 de zboruri și mai mulți radiodifuzori publici au primit amenințări anonime cu bombă. Toate s-au dovedit false, însă au dus la aterizări de urgență și la evacuări de terminale în șase țări. Potrivit autorităților din Irlanda și Franța, scopul a fost suprasolicitarea serviciilor de urgență și răspândirea panicii. Tot în 2026, în august, pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Cum se pot pregăti gospodăriile

Pe lângă rezerve de alimente, apă și bani în numerar, sunt utile și abilitățile practice, cum ar fi acordarea primului ajutor sau pregătirea hranei fără curent electric. Familiile sunt încurajate să stabilească din timp ce vor face în caz de urgență și să aibă la îndemână un rucsac cu documente importante și medicamente.

„Fiecare ar trebui să își adapteze kitul de urgență la propriile nevoi, la mediul în care trăiește și la zona în care locuiește”, a spus Lahbib.

Copiii ar urma să învețe încă de la grădiniță, prin jocuri și activități adaptate vârstei, cum să recunoască pericolele, să urmeze instrucțiunile din alerte, să sune la 112 și să acorde primul ajutor de bază. Recomandările mai prevăd ca planurile de evacuare și adăposturile să țină cont de nevoile persoanelor cu dizabilități, iar autoritățile să ofere informații clare și să combată dezinformarea.

De ce 72 de ore?

„Aproximativ 72 de ore le sunt necesare autorităților pentru a evalua pagubele, a se mobiliza și a ajunge la persoanele care nu se pot descurca singure”, a explicat Ieva Birka, cercetătoare la Universitatea din Letonia. Dacă populația își poate acoperi nevoile de bază, salvatorii se pot concentra pe răniți și pe cei aflați în pericol.

Cele 72 de ore sunt însă doar un minim. „În cazul unei pene de curent prelungite, al unei campanii hibride sau al unui război, ziua a patra poate semăna cu prima”, a avertizat Birka. Atacurile armate și cele cibernetice pot avea efecte mai lungi, în timp ce dezastrele naturale sunt de obicei locale, iar ajutorul poate veni din zonele vecine.

Fiecare țară decide singură

Recomandările UE nu sunt obligatorii, iar aplicarea lor depinde de guvernele naționale. „UE nu poate garanta că toți cetățenii sunt la fel de bine pregătiți. Aceasta este responsabilitatea fiecărui stat membru”, a declarat Lahbib.

Finlanda, Suedia, Danemarca și țările baltice au deja sisteme bine puse la punct. Suedia distribuie fiecărei gospodării broșuri despre ce este de făcut în caz de criză, iar Estonia își sfătuiește cetățenii să se pregătească pentru a rezista până la o săptămână fără ajutor. Războiul din Ucraina a accelerat pregătirile și în Germania, Polonia, Cehia și România. Germania recomandă provizii pentru zece zile, iar celelalte trei țări au introdus programe de pregătire pentru 72 de ore. În schimb, Belgia, Franța și alte țări din vestul și sudul Europei sunt mai puțin avansate.

Costul proviziilor

Pentru familiile cu venituri mici, rezervele de urgență pot fi greu de cumpărat. „Pregătirea nu trebuie să coste mult. Câteva măsuri simple pot face o diferență reală”, a spus Lahbib, care a dat ca exemple un plan de urgență în familie și păstrarea la îndemână a alimentelor, apei, medicamentelor și unei lanterne.

Diferențele dintre țări contează pentru întreaga Uniune, ale cărei rețele electrice și lanțuri de aprovizionare sunt interconectate. Cumpărăturile de panică dintr-o țară slab pregătită pot duce la lipsuri de produse și în statele vecine.

„Când izbucnește o criză, fiecare dintre noi poate face ceva, în măsura posibilităților sale, pentru a se ajuta pe sine și pentru a-i sprijini pe ceilalți”, a conchis Lahbib.