Reconstituirea operațiunii Iași-Chișinău la Tiraspol este o provocare, consideră președintele Parlamentului. Igor Grosu consideră că astfel liderii separatiști încearcă să sustragă atenția de la problemele reale pe care le are regiune.

Oficialul este de părere că modelul după care a fost construit regimul de la Tiraspol a ajuns în impas. În același timp, conform speakerului, nu este pentru prima dată când separatiștii demonstrează armamentul care le-a fost lăsat de ruși.

„Orice regim separatist prezintă pericol pentru orice stat civilizat. Nu e prima dată când ei bravează cu ce le-a lăsat și le-a dat Federația Rusă. Armament și ofițeri. Este o provocare și o încercare de a sustrage atenția de la alte probleme serioase prin care trece malul stâng. Pentru că modelul după care a fost construit, finanțat de Federația Rusă acest regim, a ajuns în impas”, a declarat șeful Legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Militarii ruși, staționați ilegal în stânga Nistrului, reconstituie operațiunea Iași-Chișinău la Tiraspol, de comun cu trupele separatiste. Conform Biroului Politici pentru Reintegrare, în acțiune vor fi implicate 16 unități de tehnică militară, 13 piese de artilerie, muniții oarbe și materiale pirotehnice.

Evenimentul urmează să aibă loc pe 21 iunie, iar pe 11 iunie au fost organizate repetiții. Presa transnistreană prezintă evenimentul drept unul patriotic, iar rușii și transnistrenii au blocat solicitarea observatorilor din Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control de a se deplasa la fața locului, ca să documenteze situația.

Sfidare de la militarii ruși, ilegali în Moldova: Reconstituie operațiunea Iași-Chișinău, alături de trupe separatiste

#Igor Grosu #operatiunea Iasi-Chisinau #provocare #reconstituire #Transnistria

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.